"l\'ultimo ti amo" – 20659 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
VPVictor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
Neculai Dontu
Născut în orașul Iasi la 27 oct. 1929. Am fost elevul Liceului Internat "C. Negruzzi" din Iași pe care l-am absolvit în anul 1949. Până în anul 1953 am fost student la Conservatorul de muzică "G. Enescu" din Bucuresti.- Sectia Pedagogie - dirijat, după care am urmat cursurile Facultății de Științe juridice din Iași, pe care le-am absolvit în anul 1958, dată la care am fost incadrat ca magistrat. În ultima perioadă din activitatea profesională am fost consilier juridic, șef al Oficiului de legislație a muncii la DPMOS Iași, de unde m-am pensionat în anul 1993. In anul 1948 am fost deținut politic timp de 6 luni, fapt care m-a ajutat să înțeleg mai bine oamenii și viața. Urăsc minciuna, iubesc adevărul, frumosul și oamenii.
51 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Jean de La Fontaine
Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.
27 poezii, 0 proze
Jean de La Fontaine
Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.
0 poezii, 0 proze
Ecaterina Chifu
Am studiat la Lic. M. Eminescu din Buzau si la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Straine. Sunt profesoara de limba franceza si am publicat 8 carti mentionate in "Dictionar de Scriitori Contemporani", edituraonline, reteaua literara. Am cateva texte pe site-ul Asociatiei Romane pentru Patrimoniu la edituraonline. Am in manuscris doua carti "Emigranta" varianta romana si franceza si "Noi doi", ultima inspirata din drama elevului si a profesoarei de limba romana, in romana si franceza si alte romane de calatorie"Croaziera pe Mediterana" "Concediu la munte","Concediu la mare".Caut editura profilata pe carte pentru tineret. Acum trimit niste sonete CHIFU ECATERINA Pseudonim: SPERANȚA CARTEA SONETELOR SONETUL I DORURI Ard doruri în mine, doruri de foc, Gândesc la viața trecută, viitoare Mă întreb mereu de ce al meu noroc De-l am, prinde aripi spre alții să zboare. Iluzii ne facem mereu, tot mereu, Credem că alții ne iubesc, dar cât doare, Când vedem a lor înstrăinare Și ce...
1 poezii, 0 proze
IPIoan Gr. Periețeanu
Ioan Gr. Periețeanu (n. 4 martie 1879, București - d. ?) a fost un poet, avocat și om politic român din perioada interbelică. Studii Născut în București, Periețeanu a urmat liceul Matei Basarab, pe care l-a absolvit în anul 1897. Ca student în cadrul Facultății de Drept, fondează Societatea Studenților în Drept al cărei vicepreședinte a fost. În aceasta perioadă face parte din comitetul de redacție al Gazetei Juridice, publicație care, însă, a avut un ultim număr în 1 ianuarie 1901. În acea perioadă s-au organizat celebrele discuții contradictorii asupra unor probleme juridice importante, sub forma de tribunale studențești. Absolvă Facultatea juridică din București în 1902, cu teza: Excesele, cruzimile și injuriile grave în materie de divorț. După o scurtă perioadă în care a lucrat în postul de comisar-șef în Poliția Capitalei, I. Gr. Periețeanu s-a dedicat carierei de avocat, devenind celebru pentru pledoariile sale de excepție. Carieră Și-a dus un aport decisiv în soluționarea...
1 poezii, 0 proze
Ion Moldoveanu
Ion Moldoveanu (10 ianuarie 1913, Lechința, județul Bistrița Năsăud - 17 mai 1939, Săvădisla, județul Cluj) este un poet. Este fiul Suzanei (născută Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion", care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii", „Vatra", „Eu și Europa", „Gând românesc", „Symposion". Totuși, se simte mai atașat sufletește de prietenii săi de la Mediaș, care promovează în paginile revistei „Lanuri" o poezie de o sensibilitate incontestabil...
1 poezii, 0 proze
A te BIANCOLINA GIOIA MIA
de Ada Negri
Io vedo - nel tempo - una bambina. Scarna, diritta, agile. Ma non posso dire come sia, veramente, il suo volto: perché nell\'abitazione della bambina non v\'è che un piccolo specchio di chi sa...
Noaptea
de Nagy Florin
În miez de noapte m-am trezit Mais voce nao estava aqui Am început să plâng Olhando o seu foto. Mi corazon esta vazio Nici lacrimile nu mai am loc în el Esta lleno de el dolor Ce ai lăsat-o cănd tu...
O ultimă dorință...
de Erdei Sergiu
O ultimă dorință Eu stau într-un colț rece si inert O ultimă scrisoare-ți scriu, În care sufletul meu plânge Cu suspine adânci și cu lacrimi grele, Ca să spele chipul trist, al speranței mele. O...
Sonia cu accent grav și hiat (32)
de Daniela Luminita Teleoaca
Câteodată, cuvintele devin insuportabile. Până la greață. Până la spleen. Întinzi mâna după ele. Să le prinzi. Să le închizi undeva. Să nu le eliberezi decât atunci când vei avea certitudinea că...
eterna erectie/of inima mea
de Ioana Barac Grigore
era iarna si plin de copii care rulau bulgari de cocaina de-a lungul strazilor/ tramvaiele alunecau ca o pula-n prezervativ in centrul bulevardului si-si dadeau drumu inspre piata centrala trecuse...
Stăpână pe timpul meu liber 19
de nonciu dragos
Trecuse de nouă seara când am ajuns la vila Angelei. Ne-am continuat fiecare drumul său către somn fără să ne spunem nimic important. Întrevederea plus drumul către vilă m-au obosit enorm, dar cred...
Ultima postare
de Mihai Miro
În seara zilei de 1 februarie , în urma unui accident Teo Teofil Traven a încetat din viață. Ultima poezie postată pe Agonia. De-aș mai trăi o viață poezie [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -...
ultima tăietură
de Mihai Chira
te aştept să înfigi cuţitul de lemn în inima mea pietruită cu dale de sânge, şi lasă-mi un semn, de n-ai timp sau de eşti ostenită te aştept să mă tai cu cuţitul de os făcut din falange şi coaste, să...
Ultima scrisoare către Nica Z
de dan david
Știu că n-o să mai poți citi acest mesaj. Îl scriu totuși; o să-l citesc cu voce tare undeva într-un parc pustiu la marginea oceanului acestuia îndepărtat. Parcul în care odată ne plimbam până...
Ultima mutare
de Oana Georgeta
Din cauza căldurii toride și acele ceasornicului se mișcau parcă mai încet, arătînd leneș orele după-amiezei. Canicula pusese stăpînire pe orașul ce părea adormit la malul Dunării, din asfaltul...