"intr-un azil" – 21269 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GDGugiuman Cosmin Dragoș
M-am născut într-o lume nefirească ,însă într-un orășel care azi păstrează calmul zilelor de ieri.În timp ce alții abuzează de cuvânt eu îl contemplez.Într-o dictaură a banului eu sunt susținătorul oamenilor.Îmi permit să visez chiar și atunci când nu am ce mânca.
1 poezii, 0 proze
JSJose Saramago
José Saramago (n. 16 noiembrie 1922 Azinhaga ) este un scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Saramago reușește să construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de continentul european), romane cu o acțiune și cu protagoniști foarte din realitate! Romanul Ensaio sobre a cegueira ( Eseu asupra Orbirii sau Orașul Orbilor ) conține în detaliu aspectele pshihologice și sociologice ale comportamentului uman, într-o anumită situație. O parte din romanele lui descriu diferite epoci istorice ale Portugaliei, însă nu sunt în primul rând romane istorice, ci caracterizări, uneori ironice, alteori triste, de destine umane. Saramago afirmă despre sine că este ateu și comunist. Josè Saramago s-a născut în 1922 într-un sat din provincia Ribatejo, unde apare în registrul de nașteri ca José de Sousa Saramago. În 1924 pleacă cu părinții José de Souse și Maria da Piedale la Lisabona. Aici moare fratele lui, Francisco. Deoarece...
5 poezii, 0 proze
gabriela szerescu
Traiesc pentru ziua de maine si cea de ieri si ma scurg in fiecare clipa din realitatea zilei de azi intr-un camp ireal dar aproape de noi toti, slujitori al imaginatiei!Eu, fiinta efemera, declar ca toate lucrurile reale servind drept biografie sunt adevaratele garzi de fier inaintea creatiei noastre.
6 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Maftei Pop
m-am nascut intr-un sat din Ardeal, scriu poezii din adolescenta, am mai publicat de-alungul anilor sin tara si in Spania .
1 poezii, 0 proze
diana g.
M-am trezit într-o zi scriind versuri. La început nu prea am înțeles rostul șiroaielor de cuvinte ce-mi curgeau din palme. Din fericire, le-am lăsat să plângă în jurnalele anilor mei. Într-un târziu, mi-am dat seama că fără ele n-aș fi supraviețuit.
11 poezii, 0 proze
Gheorghe Duță-Micloșanu
La 10aprilie 1930, într-o căsuță simplă din comuna Micloșani, județul Muscel (azi, comuna Malu cu flori, județul Dâmbovița) se năștea, ca al treilea copil, Gheorghe, fiul lui Constantin Duță- Ștefan și al Mariei Duță. Copilăria și primii ani de școală s-au petrecut la Micloșani, într-un decor de basm. Fire sensibilă și talentată, Gheorghe Duță a manifestat de timpuriu o pronunțată înclinație către artă și literatură și sub ochiul atent al învățătorului Victorian Stănescu, a ”editat” la șapirograf, împreună cu alți colegi, o revistă școlară (”Aripioare”), care a fost trimisă prin țară și în capitală. Astfel, la numai 11 ani, micul artist din Micloșani era răsplătit, în urma unui concurs de reviste școlare, cu mențiune pe țară pentru poezie și desen din partea Casei Școalelor. Drumul era astfel, stabilit. Gheorghe Duță a plecat, ca elev de liceu, la Câmpulung-Muscel. A participat la multe concursuri de cultură și literatură și meritele i-au fost recunoscute prin diplome și premii. S-a...
4 poezii, 0 proze
Elena Strilciuc
De mică mi-a plăcut să îmi aștern pe foi ascunse, gândurile Și le-am ținut într-un sertar... M-am pierdut apoi în dorul cotidian, până când... Azi am șters praful de pe primul meu jurnal.
2 poezii, 0 proze
george dolphy olteanu
Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...
1 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
Intr-un azil
de necunoscut
Spanzuratoarea ma asteapta in targul pierdut. Ranjeste sinistru, caci sunt doborat. As vrea sa cad in oceanul de sange Sa ma inec in zadar, caci n-am de ce plange. Dar viata infama nu ma lasa sa plec...
intr-un azil
de Magdalena Rus
Într-un azil, un moș și-o babă Se țin de mână și se-ntreabă: De ce atunci când s-a putut, Au stat și-au plans și i-a durut. Acum cu ochii stinși privesc Unul la altul și șoptesc: Hai dă-ne Doamne...
asfințit într-un azil de bătrâni
de Macovei Costel
felia de pâine cu gem se ghemuiește lângă cana cu ceai călduț pe pajiștea din fața cantinei frunzele uscate caută ochiuri de lumină prin iarbă iar tăcerea încearcă să se strecoare prin geamurile...
Pantomimă într-un bâlci cu teatru de păpuși
de Tiberiu Iliescu
În aplauzele pleoapelor, ropotite pe sub straturi, s-a oprit pe uliță un vagon cu obloane funerare. În minutul împerecherii turnesolului serii cu culoarea cimitirelor de ape, au înflorit în baraca de...
Primăvara ca un panaceu
de Ștefania Pușcalãu
În poezia asta plec noaptea pe jos și nu mi-e urât cu tălpile goale și haină subțire ca un azilant nebun pe care nimeni nu-l cunoaște. Ieri se usca într-un plâns ultima zăpadă. Am încă frigul în...
inima e un basm
de Vasile Munteanu
și monștrii au inimă de exemplu în fiecare seară căpcăunii își înghit copiii zăpezile sunt mai înalte decât porțile dinspre turnul acesta pornește spre așezările oamenilor nici un drum curând ne vom...
Azilul fara zile
de Bogdan Cercel
Azilul fara zile Ana o chema. ~nainte de ziua de azi as mai fi putut spune ca Ana o cheama. Dar s-a dus. S-a prapadit asa cum oamenii fac. Nici n-avea de ce sa mai stea. La 93 de ani ti-ajunge. Poate...
Un moș bătrân
de dragos moldovan
Visa. Da, câteodată mai visa. Niciodată în somn, ci întotdeauna cu ochii larg deschiși. Ca și cum nu ar fi vrut, nici măcar în acele momente în care gândurile îi zburau departe, peste mări și țări și...
Îmi ascund pleoapa inimii
de Constantin Rusu
Îmi ascund pleoapa inimii într-un azil de zi pe bâlbâieli comunicative ținute-n brazi, mi-am aruncat anii peste clapele de pian, cuvintele sunt zâmbete de lacrimi în ocean. Un ciudat munte de aur stă...
tuneluri către nicăieri
de Macovei Costel
te trezești într-o zi că ai intrat în bătrânețe ca-într-un azil din care știi că nu ai cum să mai ieși dar totuși speranța ea aleargă zglobie de la ușă la geam și invers fuge în parc printre scaune...