Poezie
intr-un azil
1 min lectură·
Mediu
Într-un azil, un moș și-o babă
Se țin de mână și se-ntreabă:
De ce atunci când s-a putut,
Au stat și-au plans și i-a durut.
Acum cu ochii stinși privesc
Unul la altul și șoptesc:
Hai dă-ne Doamne Impărate,
Un pic mai multă sănătate.
Si dă-ne Doamne iar blândețea,
Puterea minții, frumusețea.
Să nu mai alergăm de noi.
Să ne iubim și vii și goi.
Nu ne lua încă la tine
Mai vrem, că e atât de bine.
Iar Dumnezeu le spune așa:
E prea târziu, nu-i vina mea.
V-am dat în dar minunea lumi,
Iubirea, spaima înțelepciunii.
Dar voi ați zis că e păcat.
Imi pare rău, s-a terminat!
012.140
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Magdalena Rus
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Magdalena Rus. “intr-un azil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/magdalena-rus/poezie/14077784/intr-un-azilComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FAFAFlorin Arpezeanu✓plăcută strofa a treia. poate rămâne singură fără nici un fel de problemă și cred că ar spune mai mult și mai bine.
0