"imi pare atat de ciudat" – 20715 rezultate
0.03 secundeMeilisearchMario Paparadzzi
Născut în municipiul Pitești ,dar petrecînd copilăria și adolescența în micuțul oraș Mioveni, orășel care de altfel mi se părea pe atunci atât de lipsit de culoare și plin tentații murdare . Între timp orașul a evoluat destul de frumos și parcă îmi pare rău că am ajuns să-i trec pragul atât de rar. Fiind cel mai mare dintre cei 4 frați, am simțit de mic să fiu mai responsabil, mai grijuliu, mai altfel. Din această cauză, dar și datorită faptului că familia nu avea tocmai o situație financiară bună aveam să fiu mai retras decât ceilalți din rândul meu, pe alocuri simțind un fel de rușine. Privind înapoi sunt mândru de felul în care am putut să mă abțin de ispitele ce băteau la ușă din toate părțile și de relația cu familia. După ce primii opt ani școlari i-am absolvit la școala Racovița, oraș Mioveni, opt ani în care de multe ori am fost lăudat pentru notele obținute, dar și pentru comportamentul de bun gust, anii de liceu au însemnat un regres, deși am fost absolvent al diplomei de...
10 poezii, 0 proze
Ana Ionita
ai mei spun ca iarna lui '80 a fost frumoasa... apoi am absolvit Institutul Teologic din Bucuresti...altceva nu mi se pare mai important in anii scursi. imi place poezia simpla, rotunda, desculta ! rasfoiesc (inclusiv aceste pagini electronice) si vad danteluri, falduri, cuvinte fortate, dar, surprinzator, apreciate... cu riscul de a ramane mereu "in lucru", randurile mele vor pastra o linie curata, explicita, ortodoxa. si atat cat Hristos ingaduie, voi fi sensibila excursiei minunate pe care o numim "viata", voi incerca sa o pictez in litere... atat cat ma pricep...
34 poezii, 0 proze
Arhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Mihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Miriam Cristina Constantin
Sunt studentă în anul al III-lea la Facultatea de Drept și la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. Asta după ce am absolvit Colegiul Național "Mihai Viteazul", tot din București. La liceu am înregistrat "debutul" cu o poezie nervoasă de atâta postmodernism împraștiat - nesăbuit îmi părea pe atunci- pe manualul de clasa a XI-a. Succese literare n-aș putea expune..deocamdată. Biografia asta, scrisă cu litere "mâncate" de atâta gol pe frontul literar, nu face decât să lase o impresie asupra celei care scrie, cu inconstanța unui nepoet, versuri timide, cu semne de punctuație și de ortografie. Așteptând sclipiri publicistice, Biografia Miriam Cristina Constantin rămâne în construcție...
23 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Ana Petrescu
imi pare rau, dar peste partea cu biografia va trebui sa sarim
3 poezii, 0 proze
Stephan Jackson
Imi pare rau... insa m-am chinuti ore in sir, si tot nu am aflat cine a acest Stephan Jackson! :(
1 poezii, 0 proze
Arina Grosu
Imi pare bine sa comunic cu persoane care sunt pasionate de poezie la fel ca mine. As dori sa aud o parere despre creatiile mele pur amatoare.
1 poezii, 0 proze
imi pare atat de ciudat
de constantin dan alexandru
imi pare atat de ciudat. cineva in mine isi inchide domol ochii obositi si tristi, isi intoarce fata ca sa nu observe nimeni ultima lacrima, cea a dorului de frumusete. mi se pare atat de ciudat....
REFLEXII
de Tania Cosman
Imi pare atat de ciudat ca se mai poate gasi timp pentru ura Cand viata e de-abia o picatura Intre minutul acesta si celalalt. Si-mi pare ne-nteles si trist Ca nu privim la cer mai des, Ca nu culegem...
Spre nicăieri…
de Adina Radu
E cald. E foarte cald. Aș putea spune că e chiar caniculă. Mă plimb singură pe străzile pustii. Soarele se scurge pe asfaltul încins, grăbindu-mi pasul. Sunt obosită și mi-e sete. Dar e duminică și...
cu sufletul rezemat de propriile-mi gânduri
de George Pașa
stau cu sufletul rezemat de propriile-mi gânduri și-o amorțeală dulce ca uitarea în taină mă cuprinde. din adâncuri încerc cu greu să scot inelul simțirii amețit de-ndoială. în cel mai pur extaz,...
Îmi pare rău
de elena gheorghiu
Ca să încep această destăinuire m-am tot foit și foit și într-un final am zis că poate este totuși interesantă să o povestesc pe acest site. Pe data de 2 mai 2004 a venit în localitatea Mihail...
Scrisoare de bun ramas!?
de Doru Alexandru
Mă întreb ce visezi in miez de noapte. Undeva acolo departe de mine, in patul tău celest visez sa îmi iau zborul sa te învălui cu a mea căldura. Stau singur pe balcon, înconjurat de lumea mea...
Pagina de jurnal
de Abeaboeru Alina
„F*** you, i don’t want you back.....”, se trezeste......era telefonul......era al doilea beep consecutiv, fata se ridica nervoasa din pat, se uita la telefon, hmmmm......”oare ce o vrea de la mine?...
Despre neajunsul de a te fi născut
de Emil Cioran
Nu trebuie să ne ostenim cu o operă, trebuie doar să spunem ceva care să se poată murmura la urechea unui bețiv sau a unui muribund. Nu fac nimic, se înțelege. Dar VÃD cum trec orele - și asta e...
By devushka-Naii...
de Iulia Elize
Glas de vioară vindecătoare mă-ncearcă Îmi pare că este un bărbat lângă mine Un bărbat Îmi dă litrul de vin, cărțile sunt pe masă cu fața spre lună Să îndemn fetița aceasta bolnavă, din bar Pe părul...
Trezire
de Andra Vlad
Oricat de ciudat ar parea, uneori ma gandesc ca nu este indeajuns, ca poate trebuie mai mult decat sa incerci sa fii optimist. Cand zici in sinea ta ca totul incepe sa intre pe un fagas normal, cand...
