"haita și stâna" – 10913 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
PPPaul Păun
Paul Păun (născut Paul Zaharia pe 5 septembrie 1915, București și decedat la 9 aprilie 1994, Haifa) a fost un artist și poet suparealist român, fiind de asemenea un doctor în medicină și chirurgie. Debutează la revista Alge în 1930, cucerit fiind de Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933 e condamnat pentru pornografie în procesul intentat de Nicolae Iorga. După 1939 e prezent în grupul suprarealist român, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca (care colaborase anterior cu Păun la Alge) și Dolfi Trost. De asemenea a scris la unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter și a expus desene în diverse galerii la Londra, Tel Aviv și Haifa. A brevetat așa-numitele "lovaje" și "desene infranegre" și a inventat "afumăturile" (sticle de lampă cu gaz afumate). El a considerat arta "o invazie pe tărâmul imaginarului", "o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente". Opere literare Poezii: * Plămânul sălbatec, Tipografia Bucovina,...
12 poezii, 0 proze
Saint-John Kauss
Nascut la Hinche (Haiti) in 1958, locuind in provincia Quebec (Canada), Saint-John Kauss a scris si publicat mai bine de cincisprezece volume de poezie, printre care - la HUMANITAS, Montreal - Pages fragiles (1991), Testamentaire (1993), si Territoires (1995). Clasat \"poet al anului 1995\" de catre ziarele haitiene din diaspora, opera sa literara a fost publicata inca din 1979 in Haiti, Franta, Statele Unite, Canada, Cuba, Germania si, acum, in Romania. A primit al doilea premiu de poezie Air Canada pentru Pages fragiles (1991). Poeziile lui sunt traduse in mai multe limbi si constituie in prezent obiectul unor studii academice in Statele-Unite. Fiind secretarul general al Asociatiei scriitorilor haitieni (AHE), el este totodata intemeietorul scolii literare numita SUPRAPLUREALISM. Saint-John Kauss (John Nelson) este biolog si cercetator (farmacologie clinica/psihiatrie) in cadrul Centrului de cercetari Fernand-Seguin al spitalului Louis-Hippolyte Lafontaine din Montreal. In 1997 va...
4 poezii, 0 proze
Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
Michel Camus
Ziarist , animator de reviste si de colectii de carti , editor , producator de emisiuni radio , a consacrat mai multa energie altora decit lui insusi . Dar in acelasi timp , totul se armoniza , tindea spre acelasi scop in acest spirit curios , pasionat de spiritualitate , de ezoterism si de filosofie . Gusturile si interesele sale se uneau cu cele ale autorilor pe care ii iubea sau pe care ii publica , de la Sade la Raymond Abellio , de la Rene Daumal la Roberto Juanoz , Adonis si Christian Bobin . Cartile lui Michel Camus sint marturia unei cercetari in care poezia devine drum al cunoasterii , luind-o adesea pe caile aforismului . Poezia , credea el , este o cale de apropiere de acest > caruia misticile tuturor religiilor au incercat sa-i traseze harta . Citam \"Paraphrases Heretiques\"(1983) , \"Proverbes du silence et de l`emerveillement\"(1989) sau , mai recent , \"Aphorismes sorciers\"(1996) si \"Adonis le visionnaire\"(2000). (apud Patrik Kechian)
2 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
ADAlexandre Dumas
Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut și ca (Alexandre Dumas père) Alexandre Dumas tatăl (n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterêts (Aisne) - d. 5 decembrie 1870, Puys (Seine-Maritime) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume. Bunicul său, marchizul Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit guvernul Franței ca Général commissaire de Artilerie în colonia Saint-Domingue (astăzi Haiti), unde s-a căsătorit cu Marie-Césette Dumas, o sclavă de culoare. În 1762, aceasta l-a născut pe tatăl său, Thomas-Alexandre, și a decedat la scurt timp după naștere. La întoarcerea marchizului și a fiului său în Normandia, sclavia încă exista, iar băiatul a avut de suferit datorită faptului că era pe jumătate negru. În 1786, Thomas-Alexandre s-a înrolat în armata Franceză, folosind numele de familie al mamei sale ca să protejeze reputația aristocratică a familiei. În urma revoluției franceze, marchizul și-a...
0 poezii, 0 proze
Mircea Teculescu
Nascut la Ploiesti,casatorit,doua fete,inginer de profesie. Din 1990 si pana in 2005 a publicat peste cinci sute de articole in ziare si periodice locale si a avut cateva zeci de aparitii in publicatii literare. In 2003 a publicat volumul EXERCITII DE TACERE, continand poeme in forma fixa. In 2008 i-a aparut volumul PORTI IN DEPARTARE (haibun, senryu, uta, haiga, tanka si kioka). Are in pregatire volumul de eseuri PSEUDO-BLOG DE ROMANIA.
22 poezii, 0 proze
LSLiviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
GEGusa Monica Elena
M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?
16 poezii, 0 proze
MDMadeleine Davidsohn
Nascuta la Dorohoi, in anul 1944, fiica avocatului Mihael Rozin si a farmacistei Mali Rozen. A terminat liceul in orasul natal si apoi a urmat la Iasi cursurile Facultatii de Stomatologie, absolvita in 1968. Casatorita cu dr. Davidzon Sergiu, coleg de an, absolvent al Facultatii de Medicina Generala din Iasi. In 1973, in timpul razboiului de Yom Kipur, a venit in Israel. De atunci si pana in prezent lucreaza la Kupat Holim, la Policlinica centrala din Haifa. Membra a Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Asociatiei Scriitorilor Medici din Romania.
8 poezii, 0 proze
haita și stâna
de Ioan Postolache-Doljești
O haită de lupoi flămânzi, Că era criză prin ponoare, Dădea târcoale unei stâni Cu poftă mare de mioare. Stână păzită de ciobani Cu bâte grele, ghintuite, Cu câini bărbați și răi și mari Ce bagă...
Amurg
de Dumitru Sava
Pe searbădă pajiște-a vieții pasc zilele-i turme de vise aproape e haita, slăbit e stăpânul amurgul se lasă, se lasă… De stele, de streche lovită e hoarda că baciul abia o mai ține ar vinde-o la...
Viroză de toamnă
de Nicoleta Iftodi
de plânge luna peste frunze sau soarele se-ascunde-n crizanteme un fel de urlet se aude și mi se scurge printre vene. un fel de haită se ivește pe dealul flămânzit de noapte și umbra ei înmărmurește...
Ibovnice cu ochi de Maramures
de mihai traista
(Comedie populară în 3 acte) Motto: «Nu-s picioare ca la Floare... Așe mândre și ușoare.» (din folclorul maramureșan) Persoanajele IONAȘCU GORUN, țapinar, între două vârste. FLOARE, nevasta lui...
Viața mea zbuciumată și adevărată, de Dumitru Caragiu (1904-1983) (V)
de florin caragiu
Într-o vară, eram la munte și au apărut niște haite de lupi, cum nici bătrânii nu mai pomeniseră. Domnule, aproape că au mâncat toți câinii cei buni, dar ce să mai vorbesc despre oi, capre sau vaci,...
clipesc pe boltă stele de departe
de Ovidiu Oana
clipesc pe boltă stele de departe străluminând tăcute noaptea rece și doar arar un fulger le desparte cerul brăzdând cometa care trece o astfel de minune înfioară bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i...
Lupii
de khayman armand
Lupii Din paduri s-aud cum urla Ridicand priviri la Luna Urla lupii, merg spre stana Catre oi cu blana sura. Iara haita printre ierburi Trece iute ca sageata, Stau in umbra, urla stihuri, Savurand...
Fata de stanca
de BRO SNG
Ciobanas de la poale de munte, Ce te sprijini pe toiagul tau Spune pasarilor sa cante Si lasa-l liber pe dulau. Ca vine o haita de lupi, Care de mai care. Inchideti-i pe copii Iesim la vanatoare....
Piropopircălița destabilizatoare (2)
de Florentina-Loredana Dalian
Din totalul luărilor de poziție referitoare la piropopircalitseus maltensis (și au fost surprinzător de multe) pe care le-am contabilizat în, deocamdată, mica redacție a Oii literare, o singură...
Lupul
de proca bogdan constantin
Sălbaticul lup se strecoară pe-o stâncă La marginea marii păduri de molid, Cătând cu privirea a sa cale lungă S-ajungă la șesul uscat și torid. Are cam o lună de când e plecat. Haita nu-l primește,...