"femei și păpuși" – 20106 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ABAntonela Sofia Barbu
Autoportret Sunt si femeie sunt si copil Sunt si prea dulce sunt si venin Sunt si iubita, mai sunt si rea Sunt doar a ta – papusa ta. Sunt si copil sunt si femeie Sunt si durere si mangaiere Sunt si pierduta si regasita Sunt doar a ta si sunt iubita. Sunt fericita.
3 poezii, 0 proze
BABelgun Alexandra
Nascuta in Tg-Jiu, singura fiica a unei femei casnice si a unui simplu muncitor, am terminat un liceu cu profil tehnic pentru ca mai apoi sa devin studenta la litere.Iar de aici...voi vedea ce planuri are viata pentru mine.
12 poezii, 0 proze
OPOskar Pastior
Oskar Pastior (n. 20 octombrie 1927, Sibiu, județul Sibiu - d. 4 octombrie 2006, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un scriitor de limba germană sas din România. Tatăl său a fost profesor de desen. În ianuarie 1945, pe când avea vârsta de 17 ani, a fost deportat în Uniunea Sovietică, alături de majoritarea cetățenilor români de etnie germană, bărbați cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și femei cu vârste între 18 și 35 de ani. Acolo a supraviețuit mulțumită dispecerului, căruia i s-a făcut milă de băiatul slăbuț și înfometat, și nu l-a repartizat să muncească în mina de cărbuni, ci la un colhoz. Aici a muncit până în anul 1949, când i s-a permis să se întoarcă acasă. A scris poezii și în lagăr pe hârtie din saci de ciment. Întors acasă, și-a câștigat întîi existența cu munci ocazionale (făcea cofraje pentru turnat betoane, apoi tehnician în construcții) timp în care a urmat liceul la fără frecvență și a luat bacalaureatul, după care și-a făcut stagiul militar într-o unitate de...
2 poezii, 0 proze
Matilda Cugler-Poni
... fiica arhitectului Carol von Cugler și viitoare soție, mai întâi, a filologului Vasile Burlă, apoi a universitarului Petru Poni. A primit în familie o educație deosebit de aleasă, împlinită prin lecturi sistematice din literaturile germană, franceză, italiană și română. Totodată, a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul Convorbirilor literare, publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. S-a stins din viață în anul 1931.
7 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
ABAnne Bronte
Anne Bronte s-a nascut la 17 ianuarie 1820 la Thornton, Yorkshire, Anglia. Era cel mai mic dintre cei sase copii ai reverendului Patrick si a sotiei sale Maria Bronte. Alaturi de celelalte doua surori ale sale, Charlotte si Emily si de fratele Branwell, ea a supravietuit mamei, care moare in 1821, si altor doua surori, Maria si Elizabeth, care au decedat in acelasi an – 1825. Cea mai mica dintre surorile Bronte, Anne a ramas in istoria literaturii britanice ca romancier si poet. Initial ea a folosit ca si surorile sale un pseudonim masculin, Acton Bell, pentru a publica in prima lor carte – de fapt una dintre primele carti publicate exclusiv de catre autori-femei. In volumul lor de debut POEMS BY CURRER, ELLIS AND ACTON BELL (Poeme de Currer, Ellis si Acton Bell, 1846, vandut in doar doua exemplare) Anne isi exprima dorinta de libertate “Poor restless dove, I pity thee; / And when I hear thy plaintive moan, / I mourn for thy captivity, / And in thy woes forget mine own.” – Biata...
16 poezii, 0 proze
ALAndy Ludu
O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.
1 poezii, 0 proze
CBCharles Bukowski
Henry Charles Bukowski (16 august 1920 - 9 martie 1994), a fost un poet, romancier germano-american. Scrierile lui Bukowski au fost puternic influențate de atmosfera casei lui din orașul Los Angeles și sunt marcate de empatie pentru viața obișnuită a săracilor americani albi, actul scrisului, alcool, relațiile cu femei. Un autor prolific, Bukowski a scris mii de poezii, sute de nuvele și șase romane. Descendent literar al lui Henry Miller, Charles Bukowski scrie o proza care, chiar daca socheaza adesea prin vulgaritate, este de o cruda si dezarmanta onestitate. S-a nascut in Germania, in Andernach, in 1920. Cind avea doi ani, parintii sai au emigrat in Statele Unite; a crescut si si-a petrecut mare parte din viata in Los Angeles. Impreuna cu sotia sa, Linda, a locuit apoi in San Pedro, California, unde a murit in 1994, de leucemie. Hank, asa cum ii spuneau prietenii, a fost, dupa opinia lui Genet si Sartre, „cel mai bun poet din America“. Este printre cei mai cititi scriitori...
92 poezii, 0 proze
Florea Cristina
M-am nascut la 1 Mai 1974.Am descoperit placerea de a scrie pe la 12 ani.Am inceput simplu,cu povestiri scurte care nu prea spuneau nimic si nu aveau pic de culore.Asta am descoperit mai tarziu.Dar am continuat, zodia Taurului impingandu-ma mereu inainte.Am scris poezii la care am renuntat .Nu ma prea pricepeam.Dar am continuat cu povestirile si aveam sertarul plin de ele.In 1993 am terminat prima proza scurta care ,,iesise'bine.Am incercat publicarea ei dar,eram intampinata doar cu refuzuri.Totusi ,am continuat sa scriu,alte si alte lucrari.Munca mea s-a materializat anul trecut,in 2004,in septembrie,cand am debutat in revista ,,Oglinda Literara"cu proza scurta ,,Neputinta".Iar anul acesta ,in ianuarie,am aparut cu o povestire despre viata mea ,intr-o revista pentru femei. Particip,pentru a doua oara,la Festivalul Concurs ,,Mihai Eminescu"cu doua proze scurte si o piesa de teatru. Anul acesta am terminat de scris primul meu scenariu.
2 poezii, 0 proze
GBGiovanni Boccaccio
Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) a fost un poet și umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influențat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a și creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni. Boccaccio se naște în anul 1313 (iunie sau iulie), probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă și în Florența, ca fiu natural al negustorului florentin Boccaccio di Chellino și al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaște. După primii ani de școală la Florența, este trimis de tatăl său în 1327 la Napoli să facă practică în comerț, activitate la care renunță pentru a studia Dreptul canonic și limbile clasice. În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum și literatura de curte franceză și italiană, și scrie primele sale opere: Filocolo (1336-1338), Filostrato (1335), Teseida (1339-1341), Caccia di Diana (1334-1338). Boccaccio era primit la...
1 poezii, 0 proze
femei și păpuși
de cezara răducu
dacă ar fi să locuim într-o noapte continuă nici în gând n-ar mai exista poduri apele ar părea niște ferestre triste spre care am trimite pietricele de lumină cuprinși de streche și chiote am aluneca...
Zidește fereastra
de Gabriela Marieta Secu
Zidește fereastra Pe unde veneam In nopțile arse Pe când ne iubeam. Zidește și poarta Oricum am murit Să vină o alta Ce-o trece prin zid. Zidește și ușa Zidește ce vrei Eu nu sunt păpușă Eu nu sunt o...
Noaptea unui vis în subsolul conștiinței – Povești cu vieți triste (7)
de Covaci Oana Maria
Un alb sclipitor rotund și viu îmi străpunge ochii. De data asta sunt eu. Goală în propriile mele cuvinte. Despopoțonată de circul facerii din jurul meu, desfăcută de polenul lumii și împlinită în...
Spre Necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
Până în gara Sibiului s-a dus cu căruța lui Zaharie trasă de Șargu și Suru. Pe peron se aflau zeci și zeci de bărbați, îmbrăcați la fel, în haine de sărbătoare. Numai un ochi experimentat, de femeie,...
Luminile satului...
de Miclăuș Silvestru
... satul de sub dealuri pare să fie foarte departe de lumea modernă, civilizată; abia în anii ’70 s-a început electrificarea. Și nici așa nu putem spune că suntem în rând cu lumea bună... ... cât de...
Liliana Rus
de Plopeanu Petrache
...Acesta este cel dintâi gând ce apare îndată ce ultimul rând din Melancolii de duminică (Liliana Rus, Melancolii de duminică, Editura Carminis, 2008) a fost repetat, încet, în tăcere. Liliana Rus...
Casă de piatră
de Cristina-Monica Moldoveanu
Bărbații singuri care nu au găsit încă femeia dinăuntrul lor obosesc de lunga lor perioadă de gestație, prin urmare Dumnezeu i-a făcut mai puternici decît femeile. După ce un bărbat își alege femeie,...
viva los muertos
de Bianca Dan
am închis ochii și pretind că iubesc chiar dacă nimic nu se confundă nimic nu pocnește și viața e o balenă eșuată în primele rânduri se materializează păpuși insipide cu gulerul tras și niște umbre...
La piață
de Marcel Cuperman
Vânzoleală, hărmălaie, Þigănci și femei bălaie, Cumpărări, vânzări, tocmeală, Strigături și îmbulzeală, Bărbați bătând apa-n piuă Sau meseriași de ziuă, Precupețe, gospodine, Milogi cu priviri...
Îmi port feminitatea pe ascuns
de Andrada Ianosi
Îmi port feminitatea pe ascuns – un stigmat , o certitudine , un eșec. Niciodată nu mi-am dorit să înfloresc așa cum o fac primăverile : repetat și fără grabă. Când o să fiu mare, vreau să fiu mică,...