Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"extazul clipei sau o clipă de extaz"848 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
32 rezultate
pop romeoPR

pop romeo

AutorAtelier

Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com

869 poezii, 0 proze

NovalisN

Novalis

AutorClasic

Novalis (pe numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 2 mai 1772 - d. 25 martie 1801) a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Influențat de Fichte, căruia i-a fost discipol, cultivă idealismul magic și extazul mistic. Friedrich von Hardenberg s-a născut într-o familie de nobili pe o moșie situată în Munții Harz (Saxonia), unde și-a petrecut copilăria. La început a studiat acasă sub îndrumarea lui Christian Daniel Erhard Schmid (1762-1812), apoi a urmat gimnaziul luteran din Eisleben, unde studiază retorica și literatura antică. În iunie 1794, își încheie studiile juridice, începute la Jena în 1790 și continuate la Leipzig și Wittenberg. În perioada studiilor superioare, audiază cursurile de istorie ale lui Friedrich Schiller, cu care ulterior stabilește relații strânse, întâlnește pe Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottfried von Herder, Jean Paul, Ludwig Tieck, Friedrich...

2 poezii, 0 proze

extazul clipei sau o clipă de extaz

de George Gîtlan

spune-mi că exist când te privesc cu respirația secționată în două părți egale suflând o dată pentru amândoi atunci simt eu că trăiesc acolo în ochii tăi mai viu ca niciodată mai întreg însumându-mă...

PoezieAtelier

Foișorul cu vise - XV -

de Emil Iliescu

Lassiter mi-a întins câteva hârtii, pe care Anelie mi le-a smuls imediat din mână. - Ce nevoie avem de niște hârțoage care să ne întărească și mai mult ceea ce știam dinainte...! a explodat ea...

ProzăAtelier

REALITATEA DE CARE NU ARE NIMENI NEVOIE

de ioan lila

CAPITOLUL {ASE Dar toate acestea p`lesc confruntate cu satisfac]ia de a-i d`rui unui st\\lp o clip` de orgasm, zicea Sandra, \\n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a...

ProzăAtelier

realitatea de care nu are nimeni nevoie

de ioan lila

5. Dar toate acestea p`lesc confruntate cu satisfac]ia de a-i d`rui unui st\\lp o clip` de orgasm, zicea Sandra, \\n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a cuvintelor:...

ProzăAtelier

Despartire

de Mircea Marian

M-am gândit mult dacă să-ți scriu. Știi, scripta manent. Nu numai că manent, dar poate și tradent. Între cuvântul scris și cel rostit, primul nu este decât un aide-memoire al celui de-al doilea....

ProzăAtelier

Îndreptar pătimaș

de Emil Cioran

(I) Cu rîvnă și amar, cercat-am să culeg roadele cerului — și n-am putut. Ele se înălțau spre nu știu ce alt cer, cînd mîinile le înfruptam în rodnicia lor. Crengile bolților se apleacă în nădejdile...

Clasic

Indreptar patimas

de Emil Cioran

I Cu rîvnă și amar, cercat am să culeg roadele cerului — și n am putut. Ele se înălțau spre nu știu ce alt cer, cînd mîinile le înfruptam în rodnicia lor. Crengile bolților se apleacă în nădejdile...

ProzăClasic

Șarpele de aramă (XVI)

de Sorin Coadă

Simțea în casă mirosul pâinii aburind sub ștergare albe, dar nu avea poftă de mâncare după dezgustul de propria ființă provocat de priveliștea descompunerii din căruța trasă de calul galben. Noaptea,...

ProzăAtelier

Anisa și actorul

de Paul Pietraru

- Eu aș mânca, oricum dacă mâncăm amândoi, nu ne mai deranjează, nu? Noroc! Văd că-ți place vinul, mai pune-ți, eu nu-l pot bea nici pe ăsta, m-aș face praf, am vrut doar să ciocnesc cu tine, să-ți...

ProzăAtelier

Clipe minunate!

de AlinPuscas

Ah!Voi clipe minunate ce-ați făcut din dor extaz! Arde gândul meu ce zboară, sunte-ți ultimul talaz. Ah!Atingeri tandre,șoapte, sunte-ți tot ce-a mai rămas, E târziu și luna fuge de-al iubitului...

PoezieAtelier

Vali Nițu - Zâmbește, viata e frumoasă, chiar dacă ai 52 de ani!

de Maria Prochipiuc

Vali Nițu a intrat în decorul poeziei pentru a distinge drumul liricului care de foarte multe ori se personalizează în versuri și trăirii descriptibile. Pentru început nu mă voi opri la poezia lui...

EseuAtelier

O curvă

de Briana Stefanescu

Doi pași... un pas... tremurând trece pragul. Ușa masivă se închide cu zgomot în spatele ei. Decor funebru... puținele raze de soare luminează vag pereții. Pace, liniște.. e cu el, și nimic nu îi va...

Atelier

Balada înecaților

de Ioanichie Olteanu

\"...les naufrages ressemblent en hate les atomes de leurs corps dissous dans les mers et dans les oceans.\" Leon Cathlin Noi am fost cândva oameni de treabă și ne purtam oasele pe sus foarte orbi și...

PoezieClasic

de Andrei Popete - Patrascu

1. Dor de tine Secunde eșuate clipesc indulgent la limita uitării… 2. Septembrie Toamna manifesta pașnic printre cuvinte. Sfâșiată de frunze s-a cuibărit în amurg. 3. Despărțire Trenul a sfărâmat...

PoezieAtelier

Decapitarea secundei

de Andrei Popete - Patrascu

1. Dor de tine Secunde eșuate clipesc indulgent la limita uitării… 2. Septembrie Toamna manifesta pașnic printre cuvinte. Sfâșiată de frunze s-a cuibărit în amurg. 3. Despărțire Trenul a sfărâmat...

PoezieAtelier

Amanții din Bizanț

de Mika Waltari

12 decembrie 1452 Te-am văzut prima oară și ți-am vorbit. A fost ca un cutremur care mi-a răscolit ființa. Mormintele din inima mea s-au deschis, străin m-am simțit față de mine însumi. Am împlinit...

ProzăClasic

“Nu c-ar interesa pe cineva

de Rautoiu Alin

“Nu c-ar interesa pe cineva ...Dar doar de curând am înțeles ce înseamnă fatalitatea Fatalismul. Înțelegeam și până acum. Dar până în aceste clipe nu l-am simțit. Nu acel fatalism simplu, pueril,...

ProzăAtelier

Pe culmile disperării (2)

de Emil Cioran

TOTUL N-ARE NICI O IMPORTANÞÃ Și ce importanță poate să aibă faptul că eu mă frămînt, că sufăr sau gîndesc? Prezența mea în lume va zgudui - spre marele meu regret - cîteva existențe liniștite și va...

ProzăClasic