Căutare

Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...

4 poezii, 0 proze

Dumitru Sava

Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...

1000 poezii, 0 proze

Panescu Octavian Alin

Petre Vulcan Junior alin.panescu@yahoo.ro Parola e mail 12alin Petre vulcan Parola pagina literara 1234al Prima oara am scris o poezie ,dedicata mamei ,la 10 ani,invatat de tatal meu,el era secretar la Cenaclul Columna, pe timpul Magistrului,Titu Radoi,si visul lui era sa-i spun ,,Batrane,,cum isi spun toti Columnistii. , a fost tata bibliotecar la biblioteca judeteana geberal cridtian tell?, corespondent la radio romania actualitati Am participat la o expozitie de pictura ,cu clasa a VIII-a ,cand eram la Scoala Generala ,la Muzeul Judetean. Am participat la Cenaclul Litua,de la Casa Tineretului. Am participat la Cenaclul de la Casa Sindicatelor. Am participat la Cenaclul Columna trei ani la Teatrul de Vara,dupa alti trei ani in care nu am fost primit,am fost reprimit la Cenaclul Columna,la Magnolia,acum se tine la Centrul Judetean Cultural,sala Titu Radoi,inca un an Am calculator,computer,din februarie -acum noua ani,deci, Culturalizarea Maselor. Am trimis poezii la concursuri in...

40 poezii, 0 proze

Octavian Paler

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov — d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român. După absolvirea școlii primare în satul natal, în anul 1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), și este obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele Filosofie, Latină, Elină. În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă[1]. În același an, a susținut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale...

102 poezii, 0 proze

Vasile Petre Fati

născut în 1944 - decedat 19 noiembrie 1996 "Vasile Petre Fati, antologie postumă Vasile Petre Fati este un poet exemplar pentru promoția ’70. Așa am vrut să încep rândurile acestei prezentări. Hm! Dar de ce doar al promoției ’70? mi-am luat eu seama. Și m-am gândit că el este, de fapt, poet exemplar al întregii literaturi române contemporane. Om blând, tăifăsuitor profesionist, bun cunoscător al degustării vinului la Casa Scriitorilor, vin sub formă uleioasă iarna, în formă de șpriț lung vara, Vasile Petre Fati era reprezentant al – cu o exactă etichetă pusă de prietenul său Marian Drăghici – „aripei boemei cuminți”. Confirm, ca un om care a combătut calm, amical, multe ore cu cei doi, la aceeași masă din sufrageria Casei Monteoru în primele zile, în primele luni, în primii ani după evenimentele din decembrie 1989. Pe cât de boem era Fati, pe atât de bonom era, deși intransigent când venea vorba de draga de literatură, el cultivând o ironie fină, cordială, cu atât mai usturătoare...

15 poezii, 0 proze

Andrei Zotinca

Numele meu este Andrei, m-am nascut in 1988 8 Iunie, in Bucuresti. La sfarsitul primului semestru din clasa a 2-a, m-am mutat (la decizia parintilor desigur) in Baia Mare, orasul unde locuiesc si acum. Pot sa zic ca pana pe la varsta de... 16 - 17 ani, am fost un om normal. De curand, parca as fii intr-o astenie cronica si continua de primavara, vara, iarna, toamna; Totul ce era 'realitate' pana acum... a devenit ca o proiectie cu subiect anost si in direct a vietii pe care nu o mai simt. Aiurea. Sunt deschis la discutii oricine doreste sa poarte o discutie, sa ma cunoasca, sa imi reproseze ceva sau sa ma trimita la origini... este bine venit sa ma contacteze pe ID-ul de Yahoo! Messenger: o_detch_o@yahoo.com

2 poezii, 0 proze

Alexandru Teodor Stamatiad

Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...

5 poezii, 0 proze

Mihail Paraschivescu

"La Campulung, la un spectacol care Doar pentru cei ce-aud era facut, In frig, ca sa ne vada, sase ore A stat, tanjind, un tanar surdo-mut." (Adrian Paunescu - necunoscuta)

4 poezii, 0 proze

Traian Dorz

Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...

45 poezii, 0 proze

era vară erai tu

de silvia caloianu

uneori și luna era un cercel arogant intangibil îmi ziceam hai acasă nu mai ai ce face în visul acesta mi se desprindeau niște urme albastre de tălpi grădinile respirau în doze exagerate nopțile era...

Pierdut

de chivulescu cosmin

-Au trecut aproape 10 luni de cand nu am mai vazut-o…..Ieri am sunat-o..Era pe tren..Mergea acasa……..Nu stiu ce sa mai cred, continua Andrei privind-o melancolic pe Anca …Parca nu mai am stare, nu...

despre mitul timpurilor verbului a fi

de Virgil Titarenco

nu mai sînt știri miezul nopții alunecă în reluare în surdină viață și moarte reciclată nevrotic stereotipic acvariul mare a înghițit acvariul mic și ce dacă se spune că iluzie e timpul tocmai am...

cântecul celui fără nume

de Cristina-Monica Moldoveanu

tu nu ai niciun sens nici sus nici jos nici interzis poate vorbele tale in-ter-mi-ten-te precum drumurile fără sens din copilărie cât e hăul sângelui tău toate nu au nici răsărit nici apus mi-ar fi...

Cinci rondeluri de amor...

de Dan Norea

Rondel de-a...mor de Simona Dobrescu Sunt îndrăgostit - mi-e foarte clar: Mintea-mi face slalom printre nori, Când te vad zâmbind, mă iau răcori Și-n picioare parca am mortar - Nu pot să mai merg;...

tu locuiai aproape să te fi întâlnit dintr-o bucată și nu din viața toată

de Bogdan Geana

tu locuiai aproape, sau aproape locuiai? pentru că în marea majoritate a timpului erai de găsit descompusă în aminoacizi, în factori primi, în materii vegetale, într-un singur pixel din gloriosul...

Scrisoare de dor

de Mihaela Raileanu

Era început de vară. Fusesem plecată pentru un an întreg, și reveneam acasă înfrîntă. De viață, de oameni, de propria mea naivitate...cine mai știe. Oricum, pierdusem o bătălie importantă pe care ar...

Cautand apusul

de Marcu Alexandru

Era inca noapte, privighetorile incepura sa cante, vestind ca dimineata se apropia. Era ceata. Vara.. ea inca traia in mintea-mi ce inca mai ardea precum o biserica, precum adevarul si ratiunea, care...

Pe valul tău

de Elena Aprozeanu

Pe valul tău de vară m-am lăsat o scoică rătăcită-n marea ta, în zori mă sărutai mai apăsat și tandru mă-nveleai când se-nopta. Pe valul tău plutirea-mi dăruiai, taifunurile ți-am iubit pe rând; când...

Fragmente in mozaic

de Anghel Cristina Ioana

FRAGMENTE IN MOZAIC Zi insorita… Zi torida de vara, linistea este raspandita uniform pe intreg campul. Un vant dulce, ireal misca lenes cateva fire de iarba galbuie si zboara cateva petale de flori...