"după o schiță grosolană cu nimfe" – 20790 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
LBLudwig Börne
Ludwig Börne a fost un scriitor german politic și satirist de origine evreiască.După ce a studiat medicina la Berlin și Halle renunță la ea pentru a studia științele politice la Heidelberg și Giessen. A lucrat în jurnalism pentru ziare liberale Staatsristretto și Die Zeitschwingen. În 1918 s-a convertit la luteranism, schimbîndu-și numele din Lob Baruch în Ludwig Börne. După înterzicerea ziarului editat de el, die Wage, se retrage pentru o vreme din publicistică. Urmărind revoluția din 1830 din Franța, oarecum dezamăgit de ea, scrie o serie de strălucite scrisori satirice Briefe aus Paris. Mireasa din Paris este lucrarea lui Börne cea mai cunoșcută și un punct de cotitură pentru jurnalismul german. Acest lucru la propulsat ca unul dintre liderii mișcării Germania tînără. Moare la Paris în 1837. Operele sale sunt cunoșcută pentru stilul și vena lor satirică. A scris și o serie de poveștiri scurte și schițe. Este și autorul unor aforisme asupra realităților politice ale vremii. *****...
1 poezii, 0 proze
FKFranz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
CICleopa Ilie
Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...
62 poezii, 0 proze
Andrisan Cristina
Am 41 de ani,singura,artist,pictor.Am fost profesoara 1991-2001 ,cateva saptamani am lucrat la un camin de prescolari. Am absolvit doua facultati:ingineri geologica,Iasi,1990 si geografie,Bucuresti,1999.Detin si certificatul de definitivat,1998,geologie. Doi ani la Scoala de Arta Suceava.Am participat la 21 de expozitii de arta plastica,una in Germania. Pictez in ulei,acuarela,desenez in creion,tus,pasteluri,schite,flori,portete dupa fotografie la comanda,desene de moda.Ma pasioneaza designul vestimentar si arta fotografica...Am in vedere chiar o expozitie de arata foto.Visez sa studiez designul vestimentar la Academy of Art University San Francisco,dar depinde de gratitudinea parintilor,care nu sunt de acord financiar. Cochetez cu scrisul,eseuri ,diverse blog-uri si comentarii dar si putina poezie.Sper sa evoluez mai mult.
10 poezii, 0 proze
NGnedelcu galina
Sunt pensionara retrasa la tara dupa o munca neintrerupta de peste 38 de ani. Aici in satul meu natal e frumos, binele mi-l fac singura.
2 poezii, 0 proze
Roland Barthes
Roland Barthes (1915–1980) dupa studii de filologie clasica si de teatrologie in anii ’30 si ’40 si dupa o scurta perioada petrecuta ca lector de franceza la Universitatea din Bucuresti, el descopera in anii ’50 lingvistica si semiologia lui Saussure si Greimas. Incepind din 1960, tine cursuri de semiologie si sociologia semnelor la École Pratique des Hautes Études, iar in 1976 este numit, la propunerea lui Michel Foucault, profesor de semiologie literara la College de France. Prieten cu Julia Kristeva si cu Jacques Derrida, Barthes va domina scena culturala a structuralismului francez din anii ’70, oferind o teorie supla a textului, cu generoase inspiratii din literatura, teatru, arte plastice, moda, muzica, dar si din nenumaratele sale calatorii prin lume (Maroc, Japonia, China etc.). Personalitate angajata, deopotriva publica si misterioasa, prestigioasa si marginala, Roland Barthes moare la 65 de ani in urma unui accident de masina. Dintre scrierile sale amintim: Le Degré zéro de...
3 poezii, 0 proze
Eduard Ialomiteanu
M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.
30 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
JGJohn Grisham
Al doilea venit pe lume într-o familie cu 4 copii, s-a născut în Jonesboro, Arkansas, având părinți baptiști și cu posibilități modeste. Tatăl său era muncitor în construcții și într-o fermă de bumbac; mama sa era casnică. După o perioadă în care s-au mutat frecvent, familia s-a stabilit în 1967 în orașul Southaven, în districtul DeSoto, Mississippi, unde Grisham a absolvit liceul Southaven High School. Încurajat de mama sa, tânărul Grisham era pasionat de lectură și a fost influențat în special de John Steinbeck, a cărui claritate o aprecia. În 1977, Grisham a primit gradul de Bachelor of Science în contabilitate de la Mississippi State University (Universitatea de Stat Mississippi). În timp ce studia la MSU, autorul a început să țină un jurnal, un exercițiu care îl va ajuta mai târziu în strădaniile sale creative. Grisham a încercat să intre în echipa de baseball de la Delta State University dar a fost respins de către antrenorul legendar și de către aruncătorul Dave Feriss de la...
7 poezii, 0 proze
GMGiambattista Marino
Giambattista Marini (sau Marino, după alte surse; n. 18 octombrie 1569, Napoli — d. 25 martie 1625, Napoli), a fost un poet baroc italian, creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo. După o tinerețe în care a devenit cunoscut mai ales sub porecla de Canzone de baci, și-a asigurat o stabilitate financiară datorită patronajului lipsit de griji al cardinalului Aldobrandini, pe care l-a acompaniat de la Roma la Ravenna și, mai apoi, la Torino. O ediție cunoscută a poemelor sale, intitulată La Lira (Lira în limba română), a fost publicată la Veneția, în perioada 1602 - 1614. În partea a treia a acestei grupării de poeme, La Lira, în ediția din 1614, Marini publică scrierea sa programatică intitulată Maraviglia, considerată actul de naștere al mișcării artistice marinism, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Secentismo. Giambattista Marini...
4 poezii, 0 proze
după o schiță grosolană cu nimfe
de dan petrut camui
bărbații privesc cu invidie sunt genul care promovează arta conflictele economice progresul relațiilor sexuale misterele din cerul atât de aproape încât mi-e teamă să nu-l stric cu mâinile goale...
Simone Weil – Greutatea si harul unei vieti
de angela furtuna
Simone Weil – Greutatea și harul unei vieți (3 februarie, 1909, Paris, Franța – 24 august, 1943, Ashford, Marea Britanie) La 3 februarie 2009 s-au împlinit 100 de ani de la nașterea, la Paris, a...
Sub Auspiciile Providenței
de Visan Tiberiu-Ioan
Sunt rare momentele în care conștientizăm gesturile providenței în viața noastră. De obicei, la mult timp după evenimente. Privindu-ne retrospectiv biografia descoperim cu uimire că am parcurs în mod...
Prin geamul lipsă
de laurentiu mihaileanu
Nu știu cum, pesemne îl scăpasem din ochi, deși acum pâcla ceții se rărise și îmi permitea să-mi refocalizez atenția. Mai greu de suportat a fost însă gândul că tocmai ratasem clipa mult așteptată,...
Delirul Natasei
de Gabriela Olariu
mi-e atat de teama Mama atat de teama! de ce ti-e teama copila mea? de clipa cand vor cadea frunzele si acele ceasornicului alb nu se vor mai zari de sub tacerea frunzelor mi-e teama ca voi fi...
Demonul sinceritatii sau \" who\'s affraid of the
de Ilinca Bernea
Demonul sinceritatii Sau “Who’s affraid of the big bad woolf?!” Inainte de a elucida dilema “ bataii rupte din rai” si a “ iadului pavat cu intentii bune” va trebui sa fac o marturisire: “ I’m not...
Diatonic
de iarina copuzaru
O singură fereastră e aici îmbătrînește mai ales noaptea prin ea se pot vedea cîinii ce păzesc orașul cînd plouă i se lipește de mîini noroiul alb și oamenii așteptînd înșirați eu nu-i spun să se...
Culianu și traducerea imaginarului
de Popescu Valentin
Am împrumutat subtitlul de la o conferință de arhitectură. Inițial el se referea la dispariția populației tupi sau a spiritului său. Pentru mine el are mai mare legătură cu întrebarea lui Hamlet...
Maria, a sosit momentul...
de Gheorghe Azap
„Sic erat in fatis” - Ovidiu, Fasti I, 481 - Maria, a sosit momentul să meșteresc un sarcofag, După o schiță personală; taman în forma unui cord. Voi pune-ntr-însul ce, pe lume, mi-a fost nechibzuit...
rendez-vous
de Mondea Adrian
nu mai pot să spun că visez că respir inconștient nopțile pictate de un fir de păianjen limita care separă intrinsec dorința de o simplă realitate. nu mai pot spune că mă las ușor convins de celălalt...