"dumnezeu se scrie cu minusculă" – 20136 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
RBRaul Dorin Vasile But
Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...
22 poezii, 0 proze
IVIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
ESEnache Simona
Nascuta intr-un mic sat din judetul Prahova,Conduratu,intr-o familie modesta cu 6 membri. Am fost educata de parinti buni,cu credinta in Dumnezeu. Viata m-a trecut prin multe incercari...Am inceput sa scriu poezie la 14 ani,dupa moartea mamei. Am continuat sa ma exprim prin scris,in general poezie,in fiecare etapa a vietii. Nu am facut eforturi sa incerc sa le public,le-am pastrat ca pe ceva personal,intim. M-am casatorit in anul 1996 si in prezent am o famile frumoasa,am 3 copii,3 fete.Ele sunt toata bogatia mea. Nu tanjesc dupa bogatiile materiale,adevaratele comori se gasesc in sufletele oamenilor.
9 poezii, 0 proze
MSMateuț Stela
Fără istoric în domeniul literar, totuși scriu. Dacă o fac sau nu cu talent rămâne să decideți dumneavoastră - cititorii. Așadar, aștept critici pe care susținându-mă, să-mi deschid aripile... să învăț să zbor... să învăț a deveni un autor. Pentru că, în viziunea mea autorul este un mic Dumnezeu, sau un mare mincinos pe care nimeni nu-l acuză. Este un om puternic, pentru că face tot ce dorește fără a avea mustrări de conștiință. Crează personaje pe care apoi le ucide, creeză intrigi și tot el le rezolvă într-un mod doar de el știut. Se folosește de informații și nume pe care, luându-le dintr-un loc,le pune în alt loc după cum i se pare lui că ar fi bine. Este un manipulator de sentimente. Puterea minții îl ajută să se joce cu cuvintele dându-le alte sensuri. De ce face toate astea? Privindu-și creația este mulțumit. Cărți publicate: "Tricotaj de amintiri" Editura Sf. Ierarh Nicolaie ISBN 978-606-577-594-7 "Germană conversațională pentru îngrijitori de bătrâni" Editura Sf. Ierarh...
91 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
DRDjalal-Ud-Din Rumi
Jalaluddin Rumi a fost un teolog genial, adorator al lui Dumnezeu si totodata unul din cei mai mari poeti mistici ai tuturor timpurilor. Numit Jalaluddin Balkhi de persani , Rumi s-a nascut la 30 septembrie 1207 la Balkh, ( o zona din Imperiului Persan). A incetat din aceasta viata la 17 decembrie 1273. Rumi inseamna - “din Anatolia romana”. A fost cunoscut sub acest nume dupa ce el si familia sa au emigrat in 1219. S-au indreptat spre vest; au ajuns mai intâi la Nishapur, apoi Bagdad, Siria si Meca, iar in final s-au stabilit la Laranda, in Anatolia, la 80 km de Konya. Tatal sau a fost un profesor renumit de sufism; a scris un tratat mistic numit “Gnosis” (Cunoasterea mistica). Se spune ca in perioada copilariei sale, Rumi s-a intâlnit cu multi maestri sufiti printre care si cu Farid al-Din Attar, care i-a dat o copie a celebrei sale lucrari “Cartea secretelor”- un poem mistic plin de forta, din care Rumi a citat de multe ori in scrierile sale. Attar a recunoscut de la inceput...
9 poezii, 0 proze
BCBăbăruși Cristian
M-am născut pe data de 08 aprile 1984 într-un mic apartament din București, capitala României. Îmi doresc să scriu și să public o carte, sau măcar o povestioară, care să captiveze pe cât mai mulți dintre voi. Încă îmi dau silința pentru aceasta, chiar dacă mă aflu la început de drum, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu cu siguranță voi reuși. Scriu doar când am ceva timp liber, iar asta nu se întâmplă foarte des. Cel mai mult ador să citesc cărți din genul Horror, preferatele mele, dar si ezoterice. Printre autorii mei îndrăgiți se numără John Saul, Anne Rice și Stephen King. Cărți preferate: "Salem's lot" de Stephen King "Mâna dreaptă a Diavolului" de John Saul "Apocalipsa" de Stephen King "Ora Vrajitoarelor" de Anne Rice "Lasher" de Anne Rice "Taltos" de Anne Rice "Seria Cronicile Vampirilor" de Anne Rice Până în prezent, am scris și eu câteva lucrări ca să spun așa. Am încercat și ceva poezie, unde am vazut că nu mă pricep mai de loc, dar... am descoperit că la proză aș avea o mică...
63 poezii, 0 proze
dumnezeu se scrie cu minusculă
de Ioana
Între două bucăți de sticlă, agățate într-un diblu gros pe un perete, sunt straturi de nisip de diverse culori. În nisip mișună furnici roșii. Subtil, parșiv se infiltrează Furnicile Voinței....
dumnezeu se scrie cu minuscula
de Ioana
dumnezeu se scrie cu minuscula În grădina voastră roșia are Par. Ea se agață de Par, iar el o ghidează în creștere. Ce se face roșia fără Par? Putrezește. În grădina mea cresc numai morcovi. Ei n-au...
dar eu!
de Daniela Luminita Teleoaca
din delicateţe din comoditate din convenienţă aş putea să vorbesc despre toate lucrurile numai de bine m-aş aşeza pe o scenă minusculă susceptibilă de a suporta măriri succesive fantastică mi-aş ţine...
hârtie și ceva pe deasupra
de Ștefan Petrea
astăzi mi-am propus iar hârtie și cerneala-n culoare ca de sânge regesc, să fumez din jointul peniței litere mici fără majuscule de să-mi sară în aer prețul în piața poeziei, încerc să mor puțin, să...
*
de Ioana-Raluca Raducanu
I. În poemul meu Am să trag scaunele Ca să se poată așeza Cuvintele Să se certe între ele În visele mele cuvintele se tac singure Cuvintele cele atotspunânde Cuvintele cele Care se visează, pe ele,...
Timp și Dumnezeu
de razvan rachieriu
Omul e cea mai mare închisoare ambulantă, își poartă în el închise îndoielile casante, ce se sparg ca niște pahare, își taie sufletul încarcerat de cioburile tristeții și neputinței, iar când vrea să...
Cristina Trușcă - poezia unui joc de puzzle
de Maria Prochipiuc
Se împlinește aproape un an de când m-am întâlnit cu Cristina într-un mod cu totul inedit-tocmai pregăteam clătite cu flori de salcâm. Eram, îmi aduc aminte, într-un apus de soare când chat-ul deja...
Tomás Eloy Martínez: Poliandria reginei
de Valeria Manta Taicutu
„Cronică a unei crime, oglindă a unei conștiințe, sondare a unei identități” – cum scria Carlos Fuentes, „Zborul reginei” (Editura Curtea veche, 2005) este un roman de dragoste care îmbină retorica...
note cu mere de trezit
de silvia caloianu
I. în toamnă cât de cinici by Silvia Caloianu on 17 octombrie 2010 la 20:56 (fb) frunze peste frunze multe frunze pe jos miroase a toamnă arborii par să privească lumea cu acea seninătate cu care un...
nu mă mai leagă nimic de acest loc
de Gabriel Nicolae Mihăilă
nu mă mai leagă nimic de acest loc iar dacă mai plescăi uneori să știi că e un fel de a face pace cu durerea și cu Dumnezeu în același timp despre oameni nu pot să vorbesc pentru că nu i-am cunoscut...