Căutare

destul de tânăr și plin de energie lupumarinel@yahoo.com 1977, vărsător

7 poezii, 0 proze

nadanie adriana

destul de blanda cu viata......

1 poezii, 0 proze

Casandra Ioan

deocamdata sunt destul de fara trecut si fara viitor...m-am nascut asta e sigur si voi muri...si asta cu aceeasi necesitate...

11 poezii, 0 proze

Dobre Laurentiu Andrei

Nu ma cunosc destul de bine in cat sa ma descriu. Oglinda stie mai bine ca mine. Putin bolnav dar o sa-ti treaca intr-o joi pentru ca joi e curat lung si slab ca o lacrima.

10 poezii, 0 proze

Florin Chilian

AutorClasic

\"Florin Chilian este o figură destul de puțin mediatizată în peisajul, destul de stufos, ce-i drept, al muzicii românești cu toate că în cercurile de specialiști este considerat principalul reprezentant al noii direcții avangardiste, deci deloc conformiste, pe care a adoptat-o muzica folk din România ultimilor ani. Mișcarea a început cu Mircea Florian și a culminat cu regretatul Valeriu Sterian și al său „The Very Best Of...”, unde se observă cel mai bine noul gen de orchestrare al pieselor, într-o manieră mai rock și la un ridicat nivel de profesionalism, cu intervenții serioase de chitară electrică și instrumente neconvenționale, atît electronice cît și instrumente orientale (buzuki, sitare), apoi instrumente de percuție specific africane etc. Desigur, schimbarea nu se realizează numai la nivel muzical. Versurile capătă și ele o nouă formă, mult mai modernă, fără să-și piardă nici sensibilitatea, nici profunzimea. Noii folkiști nu mai sînt tributari marilor poeți. Își scriu singuri...

0 poezii, 0 proze

Bogdan Butariu

Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...

25 poezii, 0 proze

Andrei Gamarț

înainte de elementele ce țin de biografia lui andrei gamarț este necesar de evidențiat faptul ca andrei nu este un oarecare poet. andrei este o întruchipare a unui artistism rar întâlnit. modul de percepție a unui adevăr complex care își găsește originea într-o infinitate de idei este un fenomen pur instinctiv, deci andrei gamarț profită de un har de a reflecta realitatea, el este omul unic al sentimentului, al imaginii și al cuvântului. Un om invizibil, ca si adevarul de altfel. născut în republică, la chișinău în 1980 september 8 copilăria și adolescența si-o petrece într-un mediu destul de tensionat, departe de stabilitate și pace. în ’92 stă la bunica si priveste tancurile ce se îndreptau spre tighina. absolvește liceul ștefan cel mare în ‘95 după care în ’99 tânărul finisează studiile la colegiul c.r.a.p. plămădeală iar în 2004 absolvește academia de muzica, teatru și arte plastice din chișinău valoric andrei gamarț debutează cu volumul “măsura aproapelui” 2004, editura museum în...

24 poezii, 0 proze

Dan Boldeanu

"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.

5 poezii, 0 proze

Petre Muntean

Nascut in anul 1988 februarie 11,intr-un oras destul de mic pentru unii dar mare pentru mine,Sighetul Marmatiei,jud.Maramures,dar avand ca si loc natal frumoasa comuna Barsana,sunt astazi student al Universitatii 1 Decembrie 1918 Alba Iulia,la Facultatea de Istorie si Filologie,specializarea Romana-Franceza,anul 2. Sunt asa cum nu ma stiti voi,plin mereu de un CEVA nebunesc. Petru Muntean

20 poezii, 0 proze

Bogdan Leonescu - Amaretto

înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...

4 poezii, 0 proze

destul de probabil

de Daniela Luminita Teleoaca

ai rămas undeva ascuns în mormanul autumnal de haine şi frunze în subiectele pe care le-am decretat: ta-bu! îmi muşc gândul ori de câte ori treci prin mine această electrocutare moartă care mă lasă...

Biletul de trimitere

de Emma Greceanu

Gara e acel loc, unde e imposibil să nu simți o curiozitate stranie pentru semenii tăi. Poate datorită timpului în care adeseori ești nevoit să aștepți, poate pentru că presupusa călătorie înlesnește...

Frica de operație

de Cucu Constantin

Există puține sentimente omenești cu care să empatizez mai mult decât cu frica unei persoane obișnuite de operație. Cumva trupul omenesc nu pare făcut pentru crestare, despicare, scotocire și cusut,...

Atelier

ce va să vină...

de Daniela Luminita Teleoaca

voi da like zilei acesteia nici măcar începute așa cum acorzi prezumția de nevinovăție... de neurâțenie necunoscutului pe care destul de probabil nu-l vei vedea niciodată în carne și oase realitatea...

Sonia cu accent grav și hiat (32)

de Daniela Luminita Teleoaca

Viața devine adesea o temă. Viața este ‒ destul de probabil ‒ Tema prin definiție. Nu poți risca să te prindă o zi următoare cu ea nefăcută. Sau, la fel de grav, cu ea prost „rezolvată”....

În această liniște

de Daniela Luminita Teleoaca

Își privea lucrușoarele cu teamă și adorație. Cu acea strângere de inimă ce imediat făcea loc mângâierii, chit că sufletul ei plutea în derivă pe marea străpunsă de lacrimi. Atât de sărmană și,...

Sonia cu accent grav și hiat (28)

de Daniela Luminita Teleoaca

Carmen îi trezește trăiri contradictorii. Pe de o parte, o admiră (poate chiar o invidiază, deși Sonia este mult prea orgolioasă [sau... cum?!] să admită, cu referire la propria persoană, și astfel...

pe avarie

de Daniela Luminita Teleoaca

grijă avea-vom planta să fie la cuvinte cu fața mizantropia timpului orb să nu prindă înfășurate ținea-ne-vom mâinile-n dragoste amestec de crin și dulceață iertare o să-ți ceri pentru toate...

eu nu te cunoșteam

de Daniela Luminita Teleoaca

habar nu aveam cine ești dacă porți cântec... arme la vedere când ți se înecau corăbiile ce vorbe îți stăteau pe aproape... (ca la o cădere a întunericului poteca se închidea liniștea mormântală...