"constiinta boului" – 18956 rezultate
0.01 secundeMeilisearchbada eys
"constiinta mortii te imbie sa traim mai mult" traiesc...sau ma fac ca traiesc
4 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
stanciulescu lucian
pelerinaje in meca occidentala,minciuni frumoase care de ceva vreme imi sparg in continuu geamul gindirii.cioburile amintirilor sunt mea culpa care imi zgirie constiinta,iar indestructibilitatea efectelor personale imi raneste,putinta degetului in cauza, de a il pune pe ranile provocate altor semeni. si cu toate acestea ,creierul inimii imi spune ca pot suporta infuzii noi de trairi reparatoare. scurgerile de emotionalitati se datoreaza razvratirii laturii psiho,afective de tirania ratiunii consumatoare de Prezent cu reminiscentele viciilor.
1 poezii, 0 proze
ILIna-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
Virgil Maxim
Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...
2 poezii, 0 proze
Lingurar Rares
In simpla mea infatisare, probabil se ascunde ceva ce ar trebui sa iasa la suprafata si nu are cum, decat prin descarcare sufletul pe hartie, chiar si in timpuri grele sau nesuportate de constiinta. Loial, incerc a deveni un mic afluent a marilor rauri ce curg acum!
13 poezii, 0 proze
FDFiodor Mihailovici Dostoievski
Feodor Mihailovici Dostoievski 11 noiembrie, (30 octombrie, stil vechi), 1821, – 9 februarie, (28 ianuarie, O.S.), 1881, St. Petersburg, Rusia) a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, ale cărui opere au avut un efect profund și de durată asupra ficțiunii din secolul al XX-lea. Adesea prezentând personaje aflate în stări de conștiință extreme sau fracturate, operele sale demonstrează un talent extraordinar pentru pătrunderea psihologiei umane și analiza politicii sociale și spirituale a societății din Rusia epocii sale. Multe dintre operele sale au fost profetice și el a fost un precursor al unor idei moderne. Se spune despre el că este părintele existențialismului, în special în Note din subterană, volum descris de Walter Kaufmann drept „cea mai bună uvertură pentru existențialism scrisă vreodată”. Este unul dintre cei mai importanți autori din literatura universală, a cărui operă este o strălucită replică literară și filosofică la criza socială și spirituală a vremii sale,...
31 poezii, 0 proze
OCOctav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
UUrmuz
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, s-a născut la 17 martie 1883 în Curtea de Argeș. Visa o carieră de compozitor, citea literatură științifico-fantastică, descrieri de călătorii. Face studii de drept și, după luarea licenței, funcționează ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. După campania din Bulgaria (1913), la care participă, este numit grefier la Înalta Curte de Casație. Începe să scrie, aparent fără conștiința că produce literatură, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu niște false automatisme academismul prozei curente. Textele lui îi atrag atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, "antiproză" intitulată ironic "roman în patru părți", în care face o serie calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor: oamenii coboară nu pe scări, ci din maimuță; o masă fără picioare bazată pe calcule și...
4 poezii, 0 proze
AAAtodiresei Alice
Atodiresei Alice Cristina nascuta la 12.02.1988 in judetul Botosani, locuind actualmente in orasul mentionat. Momentan studenta la facultatea de Drept si Management in orasul natal.Singurul copil in familie,urmeaza gimnaziul la Scoala Nr.13 Botosani, apoi pasii preuniversitari la Gr. Sc. Dimitrie Negreanu. Pe parcursul liceului descopera neintentionat talentul ce devine pe parcursul timpului un crez.Tot in decursul acestui timp castiga numeroase premii ce confirma existenta unei taine ascunse,chiar si relatii in afara tarii. Prin modul de a scrie, gaseste in cuvinte un refugiu al lumii exterioare ce lovesc si convertesc neincetat sufletul. Sursele de inspiratie sunt insasi actiunile si gesturile lumii exterioare pe care constiinta le analizeaza la nivelul individului si transformarile ce se petrec cu acestea. Adesea, dincolo de cuvinte, se observa trairile personalizate dar cu sens moralizator, in speranta regasirii valorilor spirituale. -"Crinii sufletului tau sa nu se usuce...
4 poezii, 0 proze
constiinta boului
de tianu marcel
Boul adormi in staul, in amurgul rosu- Fireasca renastere de puteri in armonie vegetativa. Si s-a produs un nonsens, s-a realizat o imposibilitate: Boul avu un vis coerent! Cand se trezi, spaima...
Boul Apis. Zeul Prostiei
de george geafir
În ținutul Năsăudului, îmi spunea odată Nimeni, dăinuie un obicei mai vechi „boul împănat”, adică împodobit cu flori. În ziua de Sânziene, cel mai chipeș bou din sat și cu coarnele cele mai arătoase...
Zebrat de ispitele mărului
de Maria Elena Chindea
nu trimite-ți în recluziune cuvintele cu ură iubiți-le în caninul patimii zdrobiți-le coaja tare veți afla că opulența luminii nu-și dezminte puterea în sarea limbii vibrația ocultă ridică...
Cîntecul poetului
de Ovidiu Vasilescu Macin
Nu-ți afli bucurie până nu știi să suferi; trecând prin erezie vei învăța să crezi, că aburii luminii se refugiază-n nuferi, iar soarele în seva și-n mustul din livezi. Vei știi că-i scris în zodii,...
Divinitate II (incidentul A.)
de Ionut Acrudoae
...Călător printre sutele de atmosfere, singura moleculă vie dintre stelele muribunde, autorul elevațiilor subterane... Străbat universurile distincte, dar sentimentul vetust din celulele mele numit...
o tăcere se ia după mine
de Ioan-Mircea Popovici
le știi și tu doar ești Domnișoara Cybele “stabilopozi portativul valurilor scara fără nume” ajunsesem aici căutând al patrulea punct pentru metamorfoze când tu tocmai ziceai scoală-te că azi avem...
ce facem noi, Igitur?
de Ioan-Mircea Popovici
primește semnele mele de arcade pontice, ceva din povestea cu ceasul, țoiu și Tițoiu, poem în culorile serii dintâi din anul boului de pământ. mă așteptam, nu-ți zic de reproș, (că din astea ai...
Unde ești mereu singur
de Barbulescu Andreea
Unde ești mereu singur Ai văzut vreodată un câmp după recoltă? După vară să vezi un câmp secerat, galben, care și-a împlinit scopul, din care nu mai crește nimic. Ai văzut vreodată un câmp mort? Așa,...
din cvintetul acesta
de Ioan-Mircea Popovici
1. de la fereastra mea Infinitul se vede aproape clipa lungă stă să facă-n mine luncă de jur împrejur un nou contur pentru tiparul tău de fumător de pipă un pescăruș ciudat într-o singură aripă...
Ieșirea din mare
de Lucian Pop
Ieșirea din mare Poate există și felul acesta de-a iubi, încercam să mă liniștesc, pentru că îmi era mereu foame de Leo, ori că era lipită de mine, ori că o așteptam, foamea era constantă, exasperant...