"colt fara titlu" – 20103 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IGILIE GRIGORE
-nascut CIORANI -profesor istorie -autor:-tristete fara leac -la poalele golgotei -adameva -un lup scarbit -cand Dumnezeu a fost Copil -contemporani cu apocalipsa -si gradinile iadului sunt verzi -om in Rai Rai an om iar ân om , în Gradina Maicii Domnuluiu -Pana mea - singur pe contrasens -cand tu vei fi o baba si eu un sfinx- nepublicabila, - pământul de pe suflet - nu trebuia decât o pasăre să fie, - Amartrocinții, - colț de rai și colț de iad - Răgălie
136 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
10 poezii, 0 proze
IKingrid klondike
Nu sunt mai mult decat o modesta degustatoare intr-ale poeziei... pana acum , nu am avut sansa sau inspiratia de a putea scoate capul dintre miile de amatori care trag poezia de maneca la fiecare colt de birou... si evident, de a ma oferi , dezgolita de arogante si poticniri unui public cat de cat cunoscator asa ca , fara a avea pretentia ca as curta poezia , profit de generozitatea spatiului virtual pentru a-mi linisti si pshihanaliza printre taste , gandurile
24 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
GEGusa Monica Elena
M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?
16 poezii, 0 proze
BEBoier Electronick
MDA. CE-AS PUTEA SA ADAUG PE ACEST NOU CONT, DESPRE MINE ? SUNT UN FAN AL NOULUI SI-AL LUMINII, FRECVENTEZ SPATIILE DESPRE DESIGN PE .NET, FARA A REUSI SA MA FIXEZ UNDEVA ANUME. CRED CA SI CHIAR CELE MAI ERGONOMICE SI VIRILE SITE-URI SUNT CREATE INTENTIONAT (SUBLIMINAL SAU NU) IN VEDEREA NON-ATASAMENTULUI DE O ANUMITA LINIE. CEEA CE SE LASA CU PLUS SI MINUS. MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACCORDATA, MAI...
1 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
Dumitru Andrei
Nascut la 16 septembrie 1951 in satul Racova comuna Garceni judetul Vaslui primul dintre cei sapte copii ai sotilor Gheorghe si Tinca. Scoala generala o urmeaza in satul natal. In anul 1966 se inscrie la Liceul Economic Iasi. In primul numar al revistei liceului, Tanarul Economist ii apare o traducere dupa Captivul lui Puskin. In anul 1970 la terminarea liceului se inroleaza in armata. Dupa lasarea la vatra in anul 1972 se incadreaza in munca la Cooperatia de consum Vaslui, ca normator. Urmeaza la fara frecventa cursurile Facultatii de Studi Economice Iasi pe care le absolva in anul 1978 si este numit sef de serviciu. Intre anii 1992-2000 lucreaza la Banca de credit Cooperatist- Bankcoop, find un timp director al Filialei Bankcop Negresti - Vaslui. In perioada 2000-2005 lucreaza pe cont propriu la firmele sale. In anul 2005 se angajeaza la Serviciul Public Comunitar Judetean de evidenta a Persoanelor Vaslui. La data de 14 martie 2006 debuteaza editorial prin lansarea volumului de...
7 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
VGVahé Godel
O îmbinare de Orient și Occident, de reflexivitate și sensualism, de musturi și rigori, imprimă versurilor lui Vahé Godel, poet de origine armeană, născut în 1931, la Geneva, o vehemență specifică, nu fără asociaționisme frapante, după cum reminiscențe ale unui suprarealism supus la nesfârșite filtrări, fracturi, probe de foc, avertismente și provocări decroșează mai la tot pasul niște nervi de legătură între fantezie și realtiatea imediată. A tradus din poeți armeni și a făcut adaptări din lirica românească (bunăoară din poemele lui Gellu Naum). Colaborator al multor reviste din Franța, Belgia, Germania, Elveți, România și Armenia. A participat la alcătuirea antologiei „Masa tăcerii” (Simpozion de metafore la Brâncuși) cu poemul „A l'aube” (extras din Cinci poeți romanzi, ant., traducere, prefață și note de Ion Caraion, Editura Albatros, 1972, col. Cele mai frumoase poezii) Bibliografie (în franceză) Signes particuliers, 1969 Cendres brûlantes, récit,1970 L'oeil étant la...
2 poezii, 0 proze
colt fara titlu
de Monica-Ioana Bălan
nuca de cocos imprastiata pe pat, boia si mustar intinse pe perna, nuca si scortisoara, pete distincte pe plapuma. aripi de inger lepadate in graba pe scaun, cazute sub scaun, mustati de bursuc...
fără titlu
de adrian cirstea
Într-un oarecare colț se-aud picături de apă zdrobind tăcerea din cameră. Covorul moale se-așterne pe tălpile mele, sperând că în noaptea asta va dormi cu ele. Ceilalți încă n-au venit. Mă simt așa...
Fara titlu
de Mariana Ichim
Am inghetat o floare de colt Intr-un cerc de iubire, Patat de frunzele moarte Ale plopilor tai... Pe alei de deziluzii Am cioplit Un con de speranta... Dar nu erai acolo Unde aleea mea Se sfarsea...
fără titlu
de Ștefan Petrea
în prag de iarnă ploaie plânsu-și poartă și-i rece gura sobei, nepovești mi se atârnă azi de-un colț de soartă iar tu să-mi dai mistere te ivești. cu umbre-alerg pe-a trupului tău hartă a...
Fără titlu (2)
de Ștefan Petrea
Tării de slavă naltă/ în mine de se varsă în ochiul dimineții, prea sus apropiere ascult a tale vorbe/ ca-n fagure cu miere în amintire dragă/ din suflet ce-i neștearsă Și palidă e luna/ prin nori,...
(fără titlu)
de Gheorghita Istrate
Ieși afară în curte, și se așeză pe un scaun la umbra viței de vie pe care și-o întinsese de-a lungul curții formând un umbrar în preajma casei. Era început de vară, după-amiază, și privea spre...
o poezie cu un titlu foarte lung deoarece am vazut ca titlurile lungi au succes, spre deosebire de poeziile fara titlu
de ovidiu nacu
îi vezi la colț de stradă cerșind pentr-o pungă de aurolac... îi întâlnești la diferitele serate elegante brutalizând adevărul cu aristocratică subtilitate... ei merg pe toate drumurile: și goi și...
Retrospectiva TIFF 2008 la București
de Dana Banu
Până pe data de 20 iunie Festivalul Internațional de Film Transilvania programează la București o serie de proiecții retrospective. Cele mai discutate producții ale festivalului de la Cluj Napoca vor...
Se poate și altfel !
de Vlad Solomon
Roberto Hofman, pictor, locuiește în Metula, o mică și pitorească așezare din nordul Israelului, la granița cu Libanul. Emigrat din Argentina, în 1986, Roberto se ocupă de pictură de peste 40 de ani....
fără vreun titlu anume
de hose pablo
1 Probabil ești deja la curent Că lumea în care trăim Adică tu și eu iubito Este inundată cu căcat În jur numai excremente Și descreierați care Vor să se agațe în disperarea lor De umerii noștri Dar...