"capăt de lună plină" – 18445 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
LDLeonid Dimov
Leonid Dimov (n. 11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia - d. 5 decembrie 1987, București) a fost un poet și un traducător român. Este fiul Nadejdei Dimov și al lui Naum Mordcovici. A absolvit Colegiul „Sfântul Sava” din București, 1944, continuând cu studii (trei ani) la Facultatea de Filologie din București, facultate pe care a abandonat-o, însă. La fel a studiat 3 ani de zile biologia, fără a-și lua licența. Căsătorit de două ori: prima dată, în 1948, cu Lucia Salam (cu care are un copil, Tatiana, n. 1952), iar a doua oară, în 1959, cu Ana-Marina Voinescu (pe a cărei fiică, Ileana - tatăl fiind Teodor Pîcă - o va înfia). Este principalul reprezentant al onirismului în poezia românească, explorator al visului ca realitate absolută, obiectivă. Volume Versuri, (1966) 7 poeme, (1968) Pe malul Styxului, (1968) Carte de vise, (1969) Semne cerești, (1970) Eleusis, (1970) Deschideri, (1972) A.B.C., (1973) La capăt,(1974) Litanii pentru Horia, (1975) Dialectica vârstelor, (1977) Tinerețe fără...
106 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
ASAlexe Sonia
Născută într-un orășel la un capăt superb de țară, cu o copilărie obișnuită, o adolescență furtunoasă, o viață tot atât de bună ca a ta, îmi doresc mai mult de la mine și de aceea scriu sperând că voi reuși să mă autodepășesc.
3 poezii, 0 proze
ZCZamfir Constantin Cosmin
Ma numesc Zamfir Constantin Cosmin,locuiesc in Buzau. Am 20 ani si imi place sa-mi petrec timpul liber jucandu-ma fotbal, pe net, sau uitandu-ma la TV. Materiile mele preferate sunt geografia, biologia si limba romana. Consider, pentru ca un vis sa devina realitate trebuie sa lupti pana la capat indiferent de imprejurimi. Nu asculta de nimeni si fa ce crezi tu ca este mai bine ;)
24 poezii, 0 proze
LNLaurentiu Nicolae
... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.
77 poezii, 0 proze
CVChitoveanu Victoria
O viata de om oarecare. Frgment autobiografic din:Ramas bun, insula Vancouver! Daca s-ar intampla minunea,sa-mi reiau viata de la capat, mi-as alege meseria de calator fara tinta pe Terra, sa traiesc momentele magnifice in orice clipa, atunci cand as simti ca fac parte din ceea ce vad oriunde m-as afla pe Pamant. M-as considera un naufragiat al clipei necunoscute in care ma aflu sau care se afla in vecinatatea mea, mi-as dori ca viata sa mi se transorme intr-un zbor de-a lungul si de-a latul Terrei, cu opriri care mi-ar permite atat cat sa vad frumusetile necunoscute, pornind cu sufletul gol, plecand cu el incarcat cu tot ce as dori sa vad, atunci m-as ridica spre steaua mea cu sufletul impacat: am trait, am vazut tot ceea ce se putea vedea, tot ce inseamna frumusete pe Terra! Ferice de cei care au cea mai mare parte a vietii lor programata de marele Creator pentru asa ceva! Data nasterii: 2 sept. 1944 Brasov Profesia:medic veterinar Pseudonim folosit: Megrig Smaranda Megrig este mult...
14 poezii, 0 proze
Ssomeone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
capăt de lună plină
de Daniel Marian
vine hămesitul cal de fluturi ce-a-nfulecat orbește un neam întreg de îngeri impecabili. pe când erau lucrurile gri Dumnezeu picura cerneală. fără vântul mărunt, nimic nu era dinaintea furtunii....
Poveste de noapte
de Sandrina-Ramona Ilie
am visat într-o noapte că te culegeam sărut cu sărut și te puneam în palmă, să-mi fi grăunte de lună plină în nopți geroase, apoi, m-am dat de trei ori peste cap și m-am lepădat de mine ție în pielea...
Mă cheamă zborul
de Roman Liviu
Să faci amor în noapte e mai puțin decât un zbor al unui cârd de cocori spre miazăzi căutând răsfăț în nori, dar mai mult decât atunci când dorești să cucerești înălțimile cerului m-am agățat de un...
ceața
de Ioan Postolache-Doljești
a treia oară cum e de altă natură cu-atât mai mult presimt un final deloc bun prima oară eram pe mica platformă de pe coliba din câmp paznic de zi la harbuzărie mană cerească o închipasem cu tata și...
O rază de lumină ...în sufletul meu
de Nelia Viuleț
,,Sub clar de lună plină...o rază de soare rătăcită printre stelele nopții, se întrepătrunde cu misterele lunii și o cuprinde cu toată ființa ei...fără să o frângă...fără să o acopere ...FÃRÃ SÃ SE...
sweet cocaine sweet lemonade
de Leonard Ancuta
ce poți să faci cu o iubire moartă mi-am zis uite o poți purta la gît ca pe-o eșarfă hipstărească s-o vadă gagicile să zică uite tipul ăsta e singur ca unul care iese pe poarta închisorii se...
Luna plină
de Petrean Denis
O, ce drum încețoșat, Venind din cer o rază fină, Sufletu-mi îmbrățișat: “Cu ce sunt oare eu de vină?” Mergând încet, pas înapoi Parcă mă-nec în ochii tăi, Fără sfârșit eram chiar noi Pân’ am urmat...
prunc înfășat în coala de scris
de Vasile Munteanu
scriu masa gâfâie în imponderabilitate dacă nu aș ști că sunt singur aș avea chef să bârfesc despre tot ce se întâmplă tot ce nu se întâmplă dar mai ales despre mizerabilul care niciodată nu vine să...
Portret de femeie
de Maria Prochipiuc
Femeia aceasta mi-a dat întâlnire în labirintul înconjurat de clipe albe, acolo unde vibrațiile au o trăire sufletească aparte. Ea visează începutul unui sunet pur cu o expresie tulburătoare, și-a...
sunt un cactus cu țepi din coarne de melc
de katya kelaro
mă odihnesc pe propriu-mi umăr ca un vultur regal, dominând înălțimile, aș cerne apa prin sită, poate că e nevoie să pleci puțin departe, să te privești prin lentilă ca pe un plop ca pe o pară...