Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"câte o treaptă"22209 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
beatrice rodica giosanBG

beatrice rodica giosan

AutorAtelier

viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea

35 poezii, 0 proze

Ivan Andreevici KrîlovIK

Ivan Andreevici Krîlov

AutorClasic

Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...

2 poezii, 0 proze

Stoiciu Liviu IoanSI

Stoiciu Liviu Ioan

AutorClasic

De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.

4 poezii, 0 proze

AI

Akhenaton (Amonophis IV)

AutorClasic

Aceasta este viziunea istoricului James Breasted asupra celei mai complexe personalitati din antichitate, Amonophis IV, cea mai simpla si cea mai corecta dintre toate cate au fost exprimate pana astazi. In urma cu aproape 3800 de ani, istoria Egiptului cunostea o perioada de criza statala prin prabusirea Regatului Mijlociu si faramitarea teritoriala consecutiva, parte din teritoriu fiind cucerita de hicsosi – este a doua Perioada Intermediara din istoria antica egipteana. Dupa 200 de ani, alungarea hicsosilor si readucerea Egiptului sub o singura coroana este infaptuita de Ahmose (Ahmosis I), o capetenie tebana care devine astfel primul faraon al Dinastiei XVIII si deschide o noua perioada de cuceriri, Regatul Nou. Succesorii sai au urmat politica expansionista, unii dintre ei fiind foarte cunoscuti: Hatshepsut (Makare), prima femeie faraon, si Tuthmosis III, faraonul care va duce granitele Egiptului acolo unde nu vor mai ajunge vreodata. Politica statala devine treptat din ce in ce...

1 poezii, 0 proze

GETA NEDELCUUGN

GETA NEDELCUU

AutorAtelier

Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...

25 poezii, 0 proze

SA

SABAU ALEXANDRA

AutorAtelier

Intr-o zi de iarna cu fulgi mari si argintii unul s-a apropiat mai mult de pamant si s-a metamorfozat intr-o fetita care va primi numele de ALEXANDRA, insemnand "aparatoarea oamenilor". Anii au trecut iar fetita se maturizeaza treptat si accede spre alte nivele ale constiintei...

6 poezii, 0 proze

BS

Bangau Cristina Simona

AutorAtelier

hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...

1 poezii, 0 proze

Alexandru BusuioceanuAB

Alexandru Busuioceanu

AutorClasic

Alexandru Busuioceanu (n. 10 ianuarie 1896 Slatina – d. 1961, Madrid) a fost un critic de artă, critic literar, diplomat, eseist, istoric, pedagog, poet, scriitor și traducător român, care a trăit în Spania începând cu anul 1942, apoi de-a lungul celui de-al doilea război mondial și până la moartea sa. Opera lui Alexandru Busuioceanu este vastă și cuprinde domenii ale cunoașterii umane foarte diferite. Începuturile sale literare sunt în poezie, la care a adăugat treptat eseuri, studii literare, studii critice de literatură și arte plastice, prezentări de programe muzicale pentru concertele filarmonicii, cronici literare și de arte plastice, prezentări de artiști plastici și scriitori români, respectiv, mai târziu, de artiști plastici și scriitori spanioli. Ca traducător, a tradus în română și spaniolă din mari poeți ai literaturii universale. În calitate de istoric, domeniu în care a "intrat din întâmplare", cum o declara în corespondența sa din anii 1950 cu Mircea Eliade, a scris...

1 poezii, 0 proze

DM

dimitriu mihaela

AutorAtelier

De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...

2 poezii, 0 proze

Mihai VogorideMV

Mihai Vogoride

AutorAtelier

Am descoperit că mă bucur de fiecare dată când mai apare câte o scriere proastă, ba chiar îmi face plăcere să citesc astfel de texte. Publicatul e opțional, nu obligatoriu. Singurul lucru care contează până la urmă este de fapt mesajul de profunzime, dincolo de formele care de la o zi la alta își schimbă înfățisarea. Și asta pentru că o adevarată cultură este întotdeauna centrată pe valori, nu pe chestiuni perisabile.

12 poezii, 0 proze

câte o treaptă

de Maria-Magdalena Jindiceanu

Noi vorbim mult de lumină Noi spunem lumii lumină Lume! De la lumină... Încă mai avem niște urme Din ceea ce pierdem, E taina noastră, nu-i amăgire, O ducem cu noi în mormânt, După ce ne-am născut cu...

PoezieAtelier

o singură treaptă

de Dana Banu

să nu umbli prin lume ca-n vis mai bine stai ghemuit în pântecul iernii și taci odată cu zorii vor trece alți pași grăbiți peste blândețea noastră nici prea devreme nici prea târziu nu va fi orașul e...

PoezieAtelier

O noapte la scara C

de Sorin Teodoriu

- Dănuț, tresare Luiza. - Ce-i dragă? - Sss! Vorbește mai încet. - De ce? - Trezește-te! - Păi dacă vorbesc înseamnă că-s treaz, nu? - Vine George. - Care George? - Soțul, dragă! George Puturescu al...

ProzăAtelier

miros

de brebeanu daniela

Drogatu: Ma indepartez… cobor cate o treapta, dau peste alte pacate… mai vreau un joint… mai cobor o scara… am ajuns in infern, ma dau la o parte, ma regasesc. Sunt un drogat. Drogata : buna, mai !...

Atelier

Mai vreau scări și soare cu tine

de Ciprian Ciuciu

o treaptă, două, trei în definitiv le-am luat pe toate la rând și niciuna nu a putut să ne spună nu ! am luat o fracțiune și am crescut-o împreună de dragul intangibilului tu i-ai cântat eu i-am...

PoezieAtelier

MAREA PREZENTA

de Adina Ungur

Palida, incovoiata si rece urci cu fiecare clipa cate o treapta de infinit, scuturandu-ti lenes zdrentele de maini disperate... clipe, furnici umane din oceanele mileniilor. Uitata, existi fara sa te...

PoezieAtelier

Marea prezenta

de Adina Ungur

Palida, incovoiata si rece urci cu fiecare clipa cate o treapta de infinit, scuturandu-ti lenes zdrentele de maini disperate... clipe, furnici umane din oceanele mileniilor. Uitata, existi fara sa te...

PoezieAtelier

Clișeu44: A sosit!

de Ottilia Ardeleanu

O jumătate de oră. Numai atât de când ne privim ochi în ochi. Eu îmbujorată, fâstâcită, rezemată doar pe un picior, celălalt pe o treaptă ticsită de frunze ruginii căzute din nucul care trage cu...

ProzăAtelier

Ecoul soaptelor nerostite de noi

de Gomoescu Georgiana

Cand ultima suflare o pastram inca pe buze La cap asteptandu-ma ale mele calauze Venele sufletului au inceput sa ma doara Atinse de-o soapta venita de-afara Nu ma temeam, caci eram deja moarta...

PoezieAtelier

elegie appasionata

de FLOARE PETROV

simt sensibil viața cu profunzime de femeie trăiesc totul la maxim cu intensitate din ploaia ochilor se nasc curcubeie urc câte o treaptă spre eternitate. mă-nfășor cu lumina din noaptea albastră un...

PoezieAtelier