Poezie
Ecoul soaptelor nerostite de noi
1 min lectură·
Mediu
Cand ultima suflare o pastram inca pe buze
La cap asteptandu-ma ale mele calauze
Venele sufletului au inceput sa ma doara
Atinse de-o soapta venita de-afara
Nu ma temeam, caci eram deja moarta
Sangerasem prea mult cu inima toata
Nu as fi vrut sa te iau dupa mine
Sa te pierzi si tu prin lucruri straine
Tu nu stiai ce faci sau ce te asteapta
Asa ca de mana amandoi coboram cate o treapta
Ma purtai pe brate , si aripi ai prins
Nici n-am simtit…cat de usor ne-am desprins
Am ramas noi sub bolta de stele
Si soaptele noastre se scurg printre ele
Apoi se propaga in ganduri si vise
Pazite de ingeri cu aripi deschise
001.135
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gomoescu Georgiana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Gomoescu Georgiana. “Ecoul soaptelor nerostite de noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gomoescu-georgiana/poezie/13903842/ecoul-soaptelor-nerostite-de-noiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.