"biruri perene" – 1173 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DSDragos Serban
Pe 16 dec 1978 apare pe lume dornic de a cunoaste imprejurimile Dragos Serban, intr-o casa veche de la marginea Bucurestilor. A crescut inconjurat de birturi de mahala si de muzica lautareasca. La inceput nu le baga in seama. Dupa care a inceput sa le urasca. Dupa si mai mult timp, o data cu schimbarile interioare a descoperit in oamenii aceia simpli din mahalale, care zac pe scaune tocite din lemn cu tigari proaste in coltul gurii si o jumate in fata, toata filozofia populara romaneasca. Si a inceput sa-i iubeasca. Pentru ca i-a inteles. Pe ei, si pe ceea ce se ascunde in spatele unui palton rupt in coate.
70 poezii, 0 proze
CBConstantin Brâncuși
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îi pronunță numele Brancusi. Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține "mențiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu...
4 poezii, 0 proze
MMMatei Mihaela M.
M-am născut în vara anului 1981 într-un sat nemțesc situat la granița vestică a tării. Trăind acolo primii ani de copilărie alături de bunici, am avut norocul de-a fi pentru o scurtă perioadă de timp om "normal". Școala și educația mea sunt complet irelevante și nu merită nici o atenție. La 19 ani mi-a încept "aventura" pierdutului de timp prin birouri, ședințe și între colegi de-o mediocritate dureroasă. Până la momentul de față am călătorit într-o măsură acceptabilă reușind astfel să văd câteva țări și de curând mi-am schimbat radical viața dedicandu-ma călătoriei, trăirilor și artei.
16 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
biruri perene
de Ovidiu Vasile
Din vechime de pe timpuri Omul, a plătit la stat Biruri grele taxe multe Ca să fie…tolerat. Vameși,strângători de taxe Controlori ,la stăpânire A fost slujbă căutată Și plătită în… neștire....
Coasta ardeleană
de Florin Andor
nimic de mărturisit când purtam pălăria cu boruri late deasupra mea ochiul doldora de flori mari îngrămădea vârfurilor mai subțiri figuri de piatră cât să te caut peste valul de orgoliu dar nu te-am...
Pisicile pasc verdeața dintre blocuri
de Sorin Lupu
Pisicile pasc verdeața dintre blocuri Înnobilează cu silueta delicată Mâzgăliturile de pe perete Alexandra a fost Urmată de o inimioară desenată Cu picioarele Adolescenței îndrăgostite Privesc alert...
amurg pieziș
de Valeriu D.G. Barbu
o rochie tot mai depărtată de pantofii cui - de pălăria cu boruri largi o despărțea doar un surâs... își lepăda culorile pe irișii alungiți ai bărbaților trecuți pe acest cadran de clepsidră...
tigani de busuioc
de Eliana Dima
o lume inchisa, o lume "n-ai voie", o lume maronie cu iz de libertate si iz de "ce vreau fac eu", frici mitologice si casuri de branza sub perne...., fuste cu flori mici sau mari, femei nebune sub...
poem
de Vasile Mihalache
ce aș avea de spus într-o pungă de hârtie despre viața mea și apoi să o sparg? ce aș avea de arătat lumii întregi fără să mint cu o iotă? nimic doar să-mi imaginez că spectatorii s-au așezat deja pe...
păianjenul care tușește
de petre bucinschi
După o zi întreagă de activitate ma înțepat insecta insomniei suspendându-mi așteptarea somnului. Simt în stomac că foamea mă lovește cu genunchii dar gândurile mă eschivează de la ea. Stau pasiv și...
Bursa poeziei
de Cosmin Soameș
Mă întreb de câteva zile cum ar trebui să arate în spațiul virtual o gazetă de perete. Un loc creat special în care să-și poate afișa reușita poeții ce au luat vreun premiu la concursurile literare...
Nostalgie matinală
de Mihai Meșter
La fine de veghe trupurile noastre alungă visul înspre lumină desuetă curgând din ferestre lichide pe irișii ochilor pătrunși de mirajul amețitor format din unde și zgomote frenetice de motoare....
Am venit, am văzut, m-am ușchit!
de Liliana Pintocara
Fusese o zi plină. Vizitasem Vaticanul iar aparatul meu foto era plin de poze. Singura soluție economică era să găsesc un internet cafe și să le descarc pe stickul care-l aveam în geantă. Băiatul...
\"Lumea animalelor de casa\"
de dan ion
Scările înalte se sfârșiră în dreptul unei uși mari de lemn, cu balamalele lăsate, ce atârna în paragină, întredeschisă. Deasupra stătea scris cu litere mari, imprimate pe o foaie de hârtie : LUMEA...
Azimut
de Adrian Firica
Nu imaginația, nu filmul, nu grobianismul (acceptabile, pentru că au limite istorice controlabile), ci labagismul televizat trece dincolo de limite: extraordinar, constat că am PIB-ul crescut – zi de...
Carouri
de Daniela Luminita Teleoaca
Măcar câteodată noaptea este sfetnic bun. De fapt, întotdeauna a fost convinsă că acesta este intervalul temporal în care apocalipsele diurne culminează în zorii zilei următoare cu o geneză....
În gulagul românesc ( 23 ), mărturiile tatălui meu
de Adrian Munteanu
Închisoarea Aiud, 1956 – 1964 Facultatea Aiud Autoritățile urmăreau să ne distrugă. Noi însă luptam din răsputeri să rezistăm, deși nu se întrezăreau speranțe apropiate. Arma noastră invincibilă era...
La Pedrera
de Bianca Goean
Trecea în fiecare zi prin fața unei case din piatră, cu balcoane purtându-și ornamentațiile de fier forjat așa cum pomii își poartă primăvara promisiunea florilor. Seară după seară, pasul învățase...
Potopul...
de George Trandafirescu
Mai era un pic si se facea miezul noptii si prezenti la locul de intalnire, la mine acasa, erau Viorel si Brosca. Brosca fiind tot un Viorel ca nume dar cu aspect de Misu, insa inalt ca o prajina,...