Căutare

Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...

1 poezii, 0 proze

Elena Strilciuc

De mică mi-a plăcut să îmi aștern pe foi ascunse, gândurile Și le-am ținut într-un sertar... M-am pierdut apoi în dorul cotidian, până când... Azi am șters praful de pe primul meu jurnal.

2 poezii, 0 proze

motorga alin

cu ce sa incep?da ,cum am inceput sa scriu poezii.am inceput din joaca,prostindu-ma cu altii colegi de clasa,facand biza in versuri uni de altii.asa am inceput sa scriu si asta se intampla prin generala.am continuat sa scriu,caiet dupa caiet,nimeni nu stia de pasiunea asta a mea pt ca n-am vrut sa se stie,era secretul meu.le-am scris ca pe un jurnal si asa au si ramas pana in ziua de azi.ce o sa public pe site-ul asta nu-s decat fragmente fiindca m-am lasat de poezie. uneori mai scriu din plictiseala... e ca un joc... daca tot cititi lasati va rog si un comentariu.vreau sa vad daca am ceva de imbunatatit la poeziile publicate aici.

9 poezii, 0 proze

Philippe de Beaumanoir

Philippe de Rémi sire de Beaumanoir est un poète et romancier français, né en 1210 et décédé en 1265. * Beaumanoir, Philippe de Remi, sire de ~. "Né de Paris emprès... Compiègne" (!), cel ce-a scris, pare-se, -n premieră absolută, un șir de 11 fatrazii, e tatăl autorului unui tratat (pe care-l aprecia și Montesquieu) de jurisprudență, și anume: Costumes de Beauvaisis, și, altminteri, autorul, pe la mijlocul secolului al XIII-lea, a două romane (sau, mai curând, romanțuri!), La Manekine și Jehan et Blonde, a unor poezii de curte sau de factură religioasă, și, mai ales, "surtout", după opinia lui Jean Dufournet (v. "Anthologie de la poésie lyrique française des XIIe et XIIIe siècles", NRF, Éd. Gallimard, Paris, 1989, p. 350), "des Oiseuses [un soi de "șotii", - cărora, azi, le-am spune, poate, lazies! - n.m.] et des Fatrasies." Acestea ultime, după același, țin "... de poezia făr-de-noimei și dezvăluie,-n ansamblul operei [lui Beaumanoir - n.m.], două trăsături...

1 poezii, 0 proze

Dorina Ana Urcan

Ieri m-am născut, un mic rubin, din lacrimă de înger plâns, crescut-am zâmbet, sau suspin, și-n vis, adesea m-am ascuns. Azi, doi rubini la rându-mi cresc și-i spăl cu lacrimile-mi vii, din seva mea le dăruiesc puterea sfântă de-a iubi.

22 poezii, 0 proze

GETA NEDELCUU

Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...

25 poezii, 0 proze

George Vasilievici

„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......

0 poezii, 0 proze

Alexandru Vlahuță

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...

43 poezii, 0 proze

George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...

102 poezii, 0 proze

azi le-am spus că îmi amintesc

de ioana negoescu

mi-am amintit foarte clar. au venit să-mi spună că ai murit. sora șefă mă consola printre suspine. părea oarecum ușurată. părea chiar bucuroasă. bărbia ei tresălta de fiecare dată când îmi spunea că...

Rochia roșie

de Roxana-Adina Stroilescu

Ieri mi-am văzut de ziua de ieri. Am văzut că am primit un mesaj. Am crezut că era un video de tot circulă, însoțit de câteva cuvinte:Neața! Să îmi spui dacă ți-a plăcut! Nu am dat deloc importanță....

Concediu la munte - VI

de mihai nedelcu

Aseară am adormit la masă, cu capul pe o franzelă. Nu știu cum am ajuns în cameră. - Foarte simplu. Te-am cărat cu doamna Iancu. - Aha. Cum de s-a băgat? - Are tehnică și experiență. În plus, și eu...

Rochia verde

de Iris Barbulescu

Da, cand ma trezisem, telefonul huruise metalic. Nici soneria nu se aude doar vibratia pe lemnul de...ce-o fi. Azi, m-am desteptat cu durere in mine. \"cred ca am mancat prea mult aseara\"...mi-am...

Timpuriu

de Marius Marian Șolea

Timpuriu Copilărește îți mai pot aprinde sânii – artificii umede din sărbătoarea asta rece. i-am găsit întâmplător, ca pe niște nasturi albi de la hainele nopții. stăteau fără de impresii, rotunjimi...

PoezieAtelier

logical song

de Andrei Badea

„When I was young, it seemed that life was so wonderful, a miracle, oh it was beautiful, magical.” Îmi amintesc, uneori, locul de unde am plecat. Asta se întâmplă în special vara, când mă întâlnesc...

Doamne sunt poarta prin care va fi dus mortul acesta

de Draganoaia Alexandru

trâmbițele au sunat de o parte de alta copii cu gurile cârpite cu priviri de gheață Doamne sunt poarta prin care va fi dus mortul acesta? Lume lume soră lume o vacă galbenă te paște o vacă galbenă pe...

PoezieAtelier

Buchetul de flori

de Cristina-Monica Moldoveanu

Sunt curioasă de un singur lucru – cînd a scris Ana Blandiana acest text? Trăim cu toții în aceeași matrice stilistică, cum spunea Blaga. Eu, fiind copil, trăiam în aceeași matrice stilistică cu...

Cîrciuma lui Bicuță

de Liviu Nanu

- Mă scuzați, zise Micăle. Faceți, vă rog, comanda că trebuie să plec și lipsesc cam o juma de oră, iar Bicuță nu vine pînă la prînz. Am de dat un examen, completă ea, plină de importanță. Era într-o...

Cu timpul nu-mi permit să am răbdare…

de Ciprian Ciuciu

Prietenul meu are tendința să exagereze uneori. Face lucuri mărunte pe care le transformă în tragedii de proporții inimaginabile. Așa că de data asta mi-am propus să îl înregistrez. Să pot să ascult...