"ascultă cum ninge (I)" – 18982 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MCMaria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
SNStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
BCBogdan Crisan
Totul inepe cu inceputul creatiei proiectului meu, care a inceput acuma 17 ani cand Cineva a incercat sa construiasca un copil, dar in cele din urma a creat un esec social,de care m-a legat,si m-a invatat sa ascult de glasul vointei unui copil...si sa il exprim,cum pot mai bine: fotografie si in scris! Nu a tinut de mine insa,ci a tinut de experienta celui care a experimentat proiectul care m-a creat!
5 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
IPIon Pribeagu
Poetul humorist Ion Pribeagu s-a născut la 27 octombrie 1887 în târgușorul Sulita, cu numele Isac Lazarovici. Din tinerete, fascinat de meșteșugul poeziei, posedând talent din belșug, înzestrat cu o extraordinară putere de muncă, reușea întotdeauna să înveselească pe cei care îl ascultau. A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici, proză, dar îndeosebi versuri. Ca poet și umorist a fost deseori tentat să scrie mai liber, mai fără perdea, așa cum au făcut la vremea lor Eminescu, Alecsandri și alții. A scris și el "pentru sertar", dar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori, citea câte ceva conspirativ și poznaș vreunui prieten bun. În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat în afară de aceste creații, intitulate chiar de el "IMPERTINENȚE". În ultima parte a vieții sale, a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui...
24 poezii, 0 proze
MBMihail Bocancea
1980-absolvent Institutul Politehnic București, inginer,profil electric 1990-absolvit secția Matematică Universitatea Timișoara (cursuri fără frecvență). Cânt la pian de la 6 ani, la chitară din clasa a 10-a, am activat în liceu și studenție în trupe Rock(soft, hard, metal) - a se vedea poezia mea "Flori de metal". De vreo treizeci de ani am renunțat la muzica rock, trecând la Mozart,Vivaldi,Bethoveen, dar culmea ,ascult și dau tare, tare de tot AC/DC, DE CE?, mă-ntreb și eu.Aș vrea să am 4 mâini, să fac de toate, să cânt la sintetizor,chitare, să scriu poezie și proză, să tastez computerul, să conduc mașina, să gătesc la bucătărie, să dau cu aspiratorul, să mă duc la Biserică, să fac din toate puterile mele bine peste tot.Dau un exemplu: nu mă las dacă la un magazin, farmacie,posta,...văzând, oameni-de-acolo îngândurați, să nu-i fac să zâmbească, nu știu cum fac, dar nu am greșit niciodată, am obținut zâmbete, lumina, în sufletul meu-bucurie, iar în mintea mea bile albe.
142 poezii, 0 proze
DCdobrescu cornelius
Asculta pe cel ce nu poate vorbi, arata celui orb.... Caci cuvintele sunt tot ce avem.....
24 poezii, 0 proze
Otilia Rusu
Sunt un om care nu-și știe preferințele,ascultă timpul și slujește cu credință poeziei.Încarc tone de speranțe în toiagul amintirilor ,care îmi zbuciumă împlinirile și trăiesc pentru hîrtie.
4 poezii, 0 proze
AJanna j
" Poezia este ochiul care plange, este urechea care te asculta, este mana care te ajuta, este buza care-ti zambeste, este inima care-ti este alaturi." asta simt eu, asta sunt eu , asa ma caracterizez. singurul adevar din viata mea este poezia mea, prin care pot sa fiu eu, fara sa ma ascund dupa o masca, fara sa ascund un strop de sentiment.
4 poezii, 0 proze
ascultă cum ninge (I)
de silvia caloianu
ninge tu ascultă cum ninge și neliniștea mea e plină de tine și are degete subțiri ca niște foi de țigară prin care dacă te uiți cu atenție poți vedea cum eu deschid fereastra și stau așa împietrită...
COLIND
de ion toma ionescu
Ascultă cum ninge Crăciunul, și-n suflet deschideți cămara, prin gardul rămas în afară, să piară povara de umbre Prea alb,nu-i de-ajuns cât se poate, nici cerul nu-i, veșnic iubire, dar ninge...
Colind 2
de ion toma ionescu
Ascultă cum ninge Crăciunul, zăpada pătrunde în mine și-alungă povara de umbre din suflet afară, prin vine Prea alb nu-i de-ajuns, cât se poate, Si-n cer,nu-s iubiri doar și slavă, dar ninge cu-atâta...
...finisch!
de nicu brezoianu
14 decembrie ,,…ascultă cum ninge-decemvrie!,, N-am nici un chef. Luminițele multicolore care au împânzit Þara, colindele arhicunoscute, deja desacralizate, repetate nonstop și monoton, mai mult mă...
de Andrei Popete - Patrascu
1. Dor de tine Secunde eșuate clipesc indulgent la limita uitării… 2. Septembrie Toamna manifesta pașnic printre cuvinte. Sfâșiată de frunze s-a cuibărit în amurg. 3. Despărțire Trenul a sfărâmat...
Decapitarea secundei
de Andrei Popete - Patrascu
1. Dor de tine Secunde eșuate clipesc indulgent la limita uitării… 2. Septembrie Toamna manifesta pașnic printre cuvinte. Sfâșiată de frunze s-a cuibărit în amurg. 3. Despărțire Trenul a sfărâmat...
Cât încă-i devreme...
de Elena Munteanu
Nu-mi cere să uit de furtuni și de ploaie, De umbre dormind – amăgiri istovite. La marginea nopții, pe țărm aruncate, Epave-s acum vălurite ispite. Destinu-mplinește și dăruie-mi clipa Furată din...
Elegie(3)
de Buzatu Adrian
Elegie obscura I Ascultă cum se prăbușesc cuvintele pe trepte Ca un vals neterminat de toamnă – E târziu și fantoma ta încă doarme II Demult, puteam strivi, printr-o sclipire un munte de îndoieli...
IARNA DE VIS SI POVESTE
de buzoianu adriana
IARNA DE VIS SI POVESTE Asculta cum vantul mugeste, Cum frunze de ram se desprind, E toamna tarziu,se-adanceste, Si iarna ne prinde tacand. Tu cata suflarea plapanda In mreje de vis glacial, E clipa...
Ema.
de Bot Eugen Iulian
Aici la orice oră din zi ori din noapte lumina-i obscură umbrele decolorate. Aici indiferent de anotimp cei care veghează și cei care visează au una și aceeași culoare în fapt de seară ori la amiază....