Poezie
Cât încă-i devreme...
1 min lectură·
Mediu
Nu-mi cere să uit de furtuni și de ploaie,
De umbre dormind – amăgiri istovite.
La marginea nopții, pe țărm aruncate,
Epave-s acum vălurite ispite.
Destinu-mplinește și dăruie-mi clipa
Furată din luna cu ochi de zăbrele.
Nu este tăgadă, lumina e fulger,
Când taina-i pe cruce și pleoapele-s grele.
Ascultă cum toamna își urlă, bolnavă,
Amurguri cosite de vremi ce s-or stinge.
Tu pasul ți-l du mai departe de mine,
Cât încă-i devreme, cât încă nu ninge.
013.508
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Munteanu. “Cât încă-i devreme....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-munteanu/poezie/244999/cat-inca-i-devremeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Imi place ultima strofa la nebunie... cat inca-i devreme, cat inca nu ninge... ieri imi spunea fiul meu ca incalzirea asta globala atrage dupa ea o noua era glaciara...
0
