"ale mele frumoase lalele" – 20502 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
escu
Prelegerile Neascultate ale Profesorului Escu
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). Din păcate, nu toți frații sau surorile sale au supraviețuit până la majorat. În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de...
6 poezii, 0 proze
Petru ROMOSAN
Tatăl: Samoilă Mama: Floarea Căsătoril cu Adina Kenereș (prozatoare) Absolvent al Liceului George COșbuc din Cluj (1976). Angajat în București la o galerie de artă a Fondului Plastic (1981-1988) Debut cu vss. în rev. "Tribuna" (1972) Debut ed. cu vol. vss. "Ochii lui Homer" (1977, Premiul uniunii Scriitorilor RSR). În sept. 1988 reușește să treacă clandestin granița în UNgaria după o tentaivă eșuată în aug. "M-a ajutat Dumnezeu, altfel nu îmi explic de ce ofițerul de grăniceri care a oprit căruța în care eram i-a cerut actele doar călăuzei mele.[...]" Stabilit din 1988 în Franța, la Paris, unde înființeazăp o galerie de artă. Revine în România în 1998 și întemeiază împreună cu soția sa Ed. Compania. Autor al antologiei "Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române" (București, 2001). "Ochii lui Homer" - CLuj, 1977 "Comedia literaturii" - București, 1980 "Rosa canina" - București, 1982
12 poezii, 0 proze
Cristina-Monica Moldoveanu
Născută în București, pe data de 16.02.1971. Absolventă a Universității București, facultatea de Psihologie. Preocupări literare - public din 2007 și texte pe suport electronic public din 2010. Am visat să scriu, în special descrieri ale frumuseții naturii, ale locurilor dragi din amintire sau chiar basme încă din copilărie (uneori le povesteam unei prietene), am scris primele poezii la 7-9 ani probabil (caiet cu abțibilduri frumoase pierdut), apoi am scris din nou poezii în liceu (caiet cu file veline pierdut), am continuat în jurul anului 2000 (sporadic) și am început să scriu din nou la sfârșitul anului 2006 (colecționate). Cu toate că am folosit mai demult un pseudonim (amintire a unor încercări literare din liceu), menționez că numele meu pentru cei care mă cunosc este Cristina, nu Monica (pe cartea de identitate este Cristina-Monica, cu liniuță între cele două nume). Poeziile mele au apărut în ziarul Opinia din Buzău (debut), în revistele Renașterea literară, Oglinda literară,...
1196 poezii, 0 proze
Wolfgang Klein
Referințele autorului: M-am născut la Sibiu, de ziua copilului în 01.06.1956 cu mari dureri si greutați. Am terminat grădinița cu nota 10, școala generală ca pionier și am absolvit Liceul cu ultimile forțe. Când ăa intru la Facultate, familia a hotărât să-și stabiliască domiciliul în străinătate. M-au mituit cu o primă substanțiala ca să-mi parasesc locul copilăriei și să mă stabilesc în Mainz, Germania. Aici toată lumea m-a numit Ursul Carpatin, deci nu mi-au dat șansa timp de 20 de ani să mă acomodez în noua patrie. Dorul de casă și amintirile m-au adus de șase ori pe an pe meleagurile natale pe unde am vizitat fiecare metru pâtrat al acestei frumoase țări. Baștinașii din Germania ascultau cu mare placere povestirile aventurilor mele din România. Le-a facut așa de mare plăcere, încât m-au rugat să le scriu pe o coala de hârtie. Dintr-o coală s-au facut mai multe bucati, cu niste desene ale lui Marcus Reinheimer (Frankfurter Rundschau) și așa s-a nascut o cărticică mică, dar...
12 poezii, 0 proze
mircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
Leonardo Meriseanu
Sunt un liber simt de vorba, n-am biografie-n norma...restul... sunt cam educat cu cei ce stiu si au de dat! Copilaria mi-am petrecut-o intr-o mirifica oaza de frumos - vacantele la bunici, in oraselul Moinesti de pe meleagurile moldave`, iar anii adolescentei si restul copilariei in fascinanta Craiova, acolo unde viata e intr-atat de vie la 18 ani incat simti ca zbori spre nori`, ceea ce m-a incurajat pe aceasta latura poetica a mea. Ar mai fi de spus ca provin dintr-o familie de artisti...tatal arhitect` , ceea ce m-a inclinat spre scris si pictura , printre alte hobby-uri de-ale mele. Pot spune ca am pasiuni destule, fiind un nonconformist si in acelasi timp un polivalent ca obiecte de ocupatie. Biografie: Liceul Traian Vuia Craiova ; Scoala Tehnica Masuratori si Devize Constructii Craiova ; Facultatea - Sectia Agroturism si Montanologie Craiova ; Apoi cativa ani de Medicina Veterinara in Timisoara : latura cunoasterii aparitiei si diversificarii vietii m-a impins spre cunoasterea...
40 poezii, 0 proze
Cătălin Al DOAMNEI
,,eu voi da sama de ale mele, câte scriu'(Miron Costin)
789 poezii, 0 proze
Gabriel Bardac
Vă invit pe cele două bloguri ale mele: http://ceblogumeu.blogspot.com/ și http://ceblogulmeu.blogspot.com/ Enjoy! :-)
27 poezii, 0 proze
John Robert Colombo
Raspunsuri anticipatorii Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au rima 1.Au rimat pina cind cineva a izgonit cuvintele care rimau. 2.Absolut toate combinatiile de rime sint de nefolosit. 3.Daca doriti rime,puteti gasi un milion de poeme rimate,in engleza(studentii si-ar afla o indeletnicire placuta insiruindu-le pe toate intr-un lant.) 4.Grecii se abtineau sa rimeze si romanii la fel. 5.Rimele se potrivesc pentru song,nu pentru poeme si-n zilele noastre e mai greu sa nu rimezi. 6.Lumea nu rimeaza,atunci de ce ar rima poemele mele? Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au sens. 1.Cele mai multe poeme oricum nu mai au sens. 2.Arta obisnuia sa fie furibunda,facind ordine,acum e furibunda pentru a face dezordine. 3.Indatorirea poeziei nu e de a da un anumit sens,ci de a reface un anumit sens. 4.Sensul mai exista inca,dar in zilele noastre il deslusesti printre rinduri. 5.Totusi zarim lumea si ca intr-un delir,idealurile noastre. 6.Ele au un sens neobisnuit,ceea...
2 poezii, 0 proze
Diana
"Pentru suflet".Ceea ce scriu eu ân micile mele "comori de iubire" este despre oameni, sentimente și mai ales sunt poveștile și sentimentele unor oameni, nici un singur vers nu este despre mine.Am trăit atata timp în anonimat încat m-am obișnuit cu el, mi-a devenit prieten, partener și confident, de aceea nu vreau să mă despart de el, nu sunt pregatită.Dar m-am gândit că ar fi nedrept să țin în anonimat, propriile-ți sentimente doar pentru că eu nu le știu împartași pe ale mele... Eu scriu cu mâinile și mintea, tu citește cu sufletul și inima...
2 poezii, 0 proze
ale mele frumoase lalele
de Miclăuș Silvestru
ale mele frumoase lalele nu le-am putut opri din evoluție toate și-au deschis cupele pe rând m-au îmbătat cu frumusețea lor până s-au scuturat în floarea vârstei tristețea ce pusese stăpânire pe mine...
Multumesc
de Daniela Stanciu
În tot îți sunt recunoscătoare! Timpul oferit plin de răbdare! Învăluită eram de neîncredere! Mi-ai aratat mereu apreciere! Umbră îmi tinea acel copac! Lumina n-o vedeam,totul era opac! Trasee pline...
Gata de culcare, copii?
de Adriana Gheorghiu
Gata de culcare, copii? Cum? Deja mă așteptați să vă spun povestea cu Șoricelul Þic care-și moaie codița în călimara cu cerneală și scrie poeziile “Chiț! Chiț!”? Sau povestea despre Motanul Tom care...
Balada cea mai lungă, din Huseni (Luna bate...)
de Iulia Elize
Luna bate... luna bate... raza, umărul răzbate, raza, umăru-mi străbate, de prin ochi, mult adorate! nu te-ai duce, prea departe s-alte poarte... s-alte poarte... ești departe... ...ca și cum ai lua...
Moartea tatălui meu
de Mazen Rifai
Tristețea cea neagră îmi năpădi toată ființa odată cu lacrimile. Tristețea aceasta mi-a făcut să șiroiască de plâns fiecare celulă din corp. Nenorocirea îmi sfâșie inima, ce îmi sângerează de durere....
Castelul din Carpați
de Vali Slavu
Aninoasa, cel mai mic și mai vitregit oraș al Văii Jiului, de fapt o comună ridicată peste noapte la rang de oraș, este locul de întâlnire a celor două Jiuri. Jiul de Est, izvorât din Parâng,...
Piatra din capul unghiului
de Liviu-Ioan Muresan
„Numele îți va fi pecetluit în Carte și numai Vocea, cînd îl va rosti, te va elibera” Profeția a patra. Pe scări, la intrarea în bucătăria de vară, stătea tolănit motanul Pufi. Numele i l-am dat...
Înaintea zilelor tale...
de Iulia Elize
Îmi iau pe umeri pardesiul subțire și cobor, foarte speriată, înfricoșată, scările, simt că ar trebui să ajung în cele din urmă, la tine la ușă, nu îți spun, nu o să îți spun, jur, dar miroase foarte...
Încercare de a fi o zi
de Ela Victoria Luca
Astăzi, o zi pe jumătate în întuneric, un transformator defect ce mi-a lăsat ziua fără dar și fără putința de a comunica. Și alături, departe, într-o încercare de a-mi dărui fire de suflet, mi-au...
