"Voia Sa!..." – 20401 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
BABarbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
JRJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
Silviu Dogan
Nimic publicat până acum - cu voia dumneavoastră, un ins relativ inhibat care caută să-și depășească această inhibiție.
1 poezii, 0 proze
JRJitariuc Calin Rares
Nascut in 1978 am apucat sa gust putin si din placerile oranduirii de aur cat si din cele ale miraculoasei tranzitii.Ca scolarizare, primele 8 clase trec aproape normal cu mici incidente putin semnificative.Liceul il incep la un profil real (chimie-biologie),ca eveniment major imi pierd virginitatea la 15 ani si ajung sub un pat de unchi destul de furios. Clasa XI transfer la limbi straine, in primul trimestru sun exmatriculat din toate scolile din Romania cu drept de reinscriere anul urmator. Urmeaza un an plin de experiente literare si senzoriale deosebite, decid ca sunt prea mic si prost ca sa scriu desi o fac pe ascuns. Ma reinscriu la istorie-stiinte sociale unde termin liceul fara zgomot. Intru la regie-imagine film/TV, Universitatea Media Bucuresti. Intrerup in anul III din motive personale. Ma reinscriu anul urmator, dupa un sabbatical paroxistic termin scoala si cu voia lui Dumnezeu in 2007 februarie imi voi da si licenta. In prezent in urma unei perioade petrecute ca angajat...
3 poezii, 0 proze
MAMarincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
Rogozea Isabela
Si cand te gandesti ca in orice moment totul poate sa piara..... In singuratatea noastra universala,nascuti accidental dintr-un pamant tacut,traind la voia intamplarii,ne inhamam la trairi peste limita supravietuirii iar strigatele noastre au ecou indepartat, se lovesc de galaxii si apoi pier epuizate in neant.Cine poate definii dreptatea in cazul de fata? Am luptat secole intregi pentru ea si inca mai luptam...insa firea ramane aceeasi:nedreapta si fara mila.
1 poezii, 0 proze
corvin-cristian neacsu
un om printre altii, o soarta si-atat, cateodata un zambet...uneori avocat. si arar, visele mele incearca sa traiasca in afara mea. ce le pot face? capastrul de le-as pune, m-ar feri de indiscretii in mine insumi, dar asa, poate ca peste veacuri stramosii mi-ar cere socoteala ca nu am indraznit sa le las sa tropaie in voia lor. si printr-o definitiva si irevocabila hotarare am decis dupa ani si ani de sovaiala minora sa accept inevitabilul. de-acum incolo, alea jacta est...
9 poezii, 0 proze
Voia Sa!...
de Mandra Ana-Maria
VOIA SA !... Un vuiet surprinde tacerea acuta Si frunzele zboara-n vazduh-nnourat Colibe de paie se vaita-n tacere Cand simplu, cu solul, una se fac Raman iar saracii, copii de taranca In claie de...
ea voia să dea lumea mai încet
de Zburlea Ariana
ea voia să dea lumea mai încet și să-și pună o bufniță în păr. atât. ce simplu. să alunece din lacrima unui sine schimonosit de frică și s-o bea sub clar de lună. se-ntinde pe nuferi cu răbdare...
Celei ce nu voia să moară
de adrian rentea
Îți știe versul sau poate doar ți-a răsfoit caietul ea crede că te-a citit dintr-o privire te vede nemuritor dar îngenuncheat înșelată de surâsu-ți în spatele căruia mustește sictirul îți cere un...
omul care nu voia să știe
de Macovei Costel
am muncit toată viața, oră după oră și zi după zi schimbând mașini, trenuri, avioane, obiceiuri schimbând destinațiile dar niciodată în toți acești nu am putut schimba eticheta de om invizibil....
ce vrei să te faci când vei fi
de Ottilia Ardeleanu
voia să se facă nea costică unul ca o pălugă cu suflet cu tot pe o bicicletă pe care azi ai numi-o rablă venea cu un dulău după el și cu o geantă cu limba scoasă și-ar fi făcut culcuș în absența...
aș fi vrut să te scriu într-un singur cuvânt,
de George Pașa
iubire, dar cuvântul acela nu voia să sufere de singurătate, s-a alăturat celorlalte cuvinte. noi, solidari cu ele, într-o juxtapunere de gesturi, înșiruiam pe tabla lumii agrafele din părul tău ca...
altundeva nu ar fi trebuit să murim
de dan petrut camui
n-am crezut o mână de bulgări să facă totul tata sosise acasă iar eu mă prefăceam adormit voia să știe ce-am făcut în ziua aceea venise devreme stăteam nemișcat în continuare ceilalți își ștergeau...
să-i pomenim
de Dumitru Sava
hei camarazi atâţia câţi mai suntem azi treziţi-vă auziţi cum plânge undeva prin ceruri o vioară nu-i porumbescu nici enescu e nea spoială s-a-întors la hanul galben ca să cânte precum odinioară pe...
Haideti sa dam cu pietre!
de Adria Martin
Despre copilul Adrianei Iliescu, cred ca se face prea mare tam-tam. Cred ca asa cum o femeie are dreptul sa avorteze, are dreptul si sa dea nastere unui copil, atata vreme cat din punct de vedere...
Am uitat cum e să ai sufletul gol
de Ion Mihaila
Rămăsesem prins între Vis și Realitate Ca între ușile unui troleu. Le puteam simți Pe-amâdouă cum mă apasă În aceșlași timp. Apucat cu fața spre realitate Mi-era teamă că se va vedea Pe fața mea...