"Vinovăția de a fi" – 6652 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDalia Anghel
De greul vietii n-am fugit niciodata si nici de prea multa fericire... Mai caut inca iubire si a ei frumusete vinovata...
2 poezii, 0 proze
Ionel Amăriuței
(n. 1935, Panciu – d. 2007, Deva) După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar. În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005. A colaborat cu versuri la reviste literare precum : România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc "Unul dintre membrii cenaclului literar hațegan Sarmis a fost și poetul Ionel Amăriuței, trăitor cāțiva ani īn...
8 poezii, 0 proze
smedescu ioan
Ioan Smedescu editor,tipograf,ziarist,fost realizator de emisiuni radio și tv. autor a trei vol. de poezie Vinovat după legea iubirii 2000 Lebăda de fum 2004 Umbra de ceară 2004 ca editor,realizări deosebite sunt cele două ed.Eminescu 2000 ed.liliput,4 minivol.7 pe 4 cm 2005 ed.monumentală,70 pe 50 cm.într-un tiraj de 155 ex.numerotate
37 poezii, 0 proze
Anatol Dănilă
când am deschis ochii m-am trezit în acest trup pe care-l vezi și vinovat de felul lui eram cum vinovat e timpul că e sferic... http://penultimuldac.blogspot.com/
85 poezii, 0 proze
Mirela Dragan
De umblat umblu ca fiecare cand vinovat pe coperisele iadului cand fara pata pe muntele cu crini
58 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Simona Ariton
"a fi..nebunie si trista si goala, Urechea te minte si ochiul te-nseala. Ce-un secol ne zice alti zeci o dezic, Decat un vis sarbad, mai bine nimic" (Eminescu) Biografie: M-am nascut in luna Mai.Cand toti teii si trandafirii din Copou se pregateau sa infloreasca. Ei, Soarele, Pluto si Mercur sunt vinovati! Au conspirat si m-au facut un om mult prea singur, mult prea las si mult prea ascuns. Nu ma iubesc. Nici macar nu ma respect. Stiu ca pot..dar nu am curaj.. Stiu ca exista Dumnezeu, cred in ingeri..dar sunt o necredincioasa.. Nu am nimic si nu vreau nimic...Iubesc oamenii dar nu ii las sa intre..nici macar sa ma caute.
6 poezii, 0 proze
Vinovăția de a fi
de Valentin Irimia
îmbrățișat în culorile arșiței îmi abat cumpătul prin marile somnuri nimeni nu mă cheamă nimeni nu îmi răsfoiește întoarcerile din pupilele mele se desfac demoni din buze scapără consoane ce vor...
Felix culpa
de Corneliu Traian Atanasiu
Felix culpa (Acest text este urmarea eseului: Onoarea de a fi vinovat (III) ) Surprins uneori într-un puseu de fericire acută, gustînd impenitent acest nemeritat și imprevizibil privilegiu, te...
cercul suspinului
de Dely Cristian Marian
mituri și viața de-apoi văd zeii tăi iubito sunt viu când m-amăgesc ca un cameleon sub soare fără confortul de a fi curat dacă te va durea vreodată atunci am să-ți sărut cotul cu vinovăția de-a mai...
nachdem
de dan herciu
soldatul a fost învins oamenii și-au agățat ochii la uscat pe sârme ghimpate întinse peste gropi comune cu oameni și câini din cât dumnezeu a mai putut să existe atunci au meșterit o cruce din tablă...
Mor după un bisturiu care știe să moară
de Nicole Rossen
Mă omor după un bisturiu Atât de ascuțit Incât să nu-mi îngăduie Să mă simt criminal. Mor după un bisturiu, Care să știe Să-și asume Vinovăția De a Fi... Un bisturiu, la atingerea căruia Nu te simți...
o pisică toarce
de Luna Tudor
într-o viață viitoare aleg sa fiu una dintre pisicile noastre o să mă uit la mine mereu și pe seară o sa torc undeva aproape aproape de schimbarea din tine într-o viață anterioară sigur tot o pisică...
...
de conu marius viorel
... suntem uneori atat de arizi, de seci, de insipizi...sintem ca niste marionete lipsite de vointa plimbandu-se dezarticulat si steril, automat pe firul subtire si de gheata a unei realitati stranii...
Povestea unui cloșard
de Serban Axinte
Cunoscută mai ales pentru volumele sale de dialoguri cu scriitori români (cinci la număr), publicate sub titlul Scris și descris, Iolanda Malamen este autoarea mai multor volume de poezie, printre...
Între datorie morală și sursă de existență - II -
de Gabriel Dragnea
De fiecare dată când am avut ocazia am afirmat că “o personalitate n-ajunge să se definească decât prin adversitățile pe care le trezește”¹, așa cum afirma cândva Tudor Vianu. Ceea ce s-a spus...
Adsumo et astringo
de Dara Blu
(1)dreptul de a trăi ce e aia trăire? ar întreba copiii singurii care mai pun întrebări existențiale în afara poeților amețiți de mersul prin verbe și metafore știi, trăire e atunci când uiți de tine...
memorial barabas
de Cătălin Al DOAMNEI
ceea ce mă îngrozește este că lumea în mijlocul căreia nu m-am putut obișnui l-a desemnat pe barabas ca fiind zeul suprem nicio retorică a primăverii nu a putut șterge vinovăția frunzelor de smochin...
Repetabila primăvară
de Ioan Grigoraș
- Nu știu ce vise mai descânți în palmă, Ce nostalgii de lună nouă țeși, Dacă la tine noaptea curge calmă, Se scutură tristețea din cireși Ca-n luna mai din primăvar-aceea Când te-am văzut desculță...
Tăierea
de Sorin Coadă
Era prea mult să reteze trunchiul lumii sale ascunse. - Să-l tai, ceru bătrânul și spunea multe. Era cireșul din care căzuse. Rămas paralizat, îl ocrotea ca pe un tovarăș de suferință. Se bucura când...
