Poezie
Repetabila primăvară
1 min lectură·
Mediu
- Nu știu ce vise mai descânți în palmă,
Ce nostalgii de lună nouă țeși,
Dacă la tine noaptea curge calmă,
Se scutură tristețea din cireși
Ca-n luna mai din primăvar-aceea
Când te-am văzut desculță în pridvor?
Habar n-aveam c-o să devii femeia
Care-mi va umple sufletul de dor.
Iar dacă azi sunt ploile albastre,
Când frezii se deschid în lutul cald
Al umărului tău, poveștii noastre
Promit să-i scriu prefața cu smarald.
- Nu știu cum poți trăi vinovăția
De-a-mi fi departe, încă... Nu-i de-ajuns
Că iernile și-au scris melancolia
Pe întrebări ce n-au aflat răspuns?
Mai stau pe pragul inimii și versul
M-aduce lângă tine. Prin grădini
Salcâmi nebuni dezmiardă universul
Și dorul prinde iarăși rădăcini.
Iubite, spune-mi unde locuiește
Povestea de iubire-n care noi
Suntem protagoniști? Te rog, citește
Prefața primăverilor în doi!
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
001.253
0