Căutare

S-a născut în orășelul Kornik din vestul Poloniei, la 2 iulie 1923. Urmează liceul la Cracovia, unde familia se stabilește în 1931. Este absloventă a Facultății de Filologie si Sociologie a Universității Jagellone din Cracovia(1948). Debutează în viața literară în martie 1945, cu poemul "Caut cuvintele", apărut în suplimentul literar al cotidianului "Dziennik Polski". În 1925 i se tipărește prima carte de poezii - "Pentru ce trăim". Publică numeroase alte volume, dintre care în limba română au apărut, selectiv, "Bucuria scrierii" - 1979, "Sub o singură stea" - 1999, "În râul lui Heraclit" - 2003, "Clipa" - 2003. Semnează volume de publicistică (eseuri-recenzii), traduce din poeți francezi, susține conferințe, redactează cronici de presă. Opera sa a fost tradusă în toate limbile de circulație internațională. I se decernează Premiul Goethe - 1991, Premiul Herder - 1995, Premiul PEN-Clubului Polonez - 1996, Premiul Nobel - 1996. Wislawa Szymborska was born in 1923 in Bnin, a small town...

8 poezii, 0 proze

Gheorghe Stanila

M-am născut în 1971, în mult iubitul oraș,Caransebeș din sud-vestul României. Eu, aici, acum și la vârsta asta, stiu cam târziu dar, "mai bine mai târziu, decât niciodată" ! Lăsați-mă vă rog să-mi împărtășesc visele cu voi ! Riddle…!!! Then, there, surreal dreams Yesterday, choices, regrets, rewards Now, here, reality, alive Tomorrow, opportunities, unknown, surprises Combine all of those, and, you get what else? ...than LIFE itself… So, lets: -dream, choose, live, cry, love, laugh, celebrate…LIVE YOUR LIFE! Don’t waste it!

4 poezii, 0 proze

Andreas Gryphius

*2 octombrie 1616, Glogau, †16 iulie 1664, Glogau Glogau este un oraș în Silezia, astăzi G³ogów în vestul Poloniei. În timpul războiului de treizeci de ani (1618 – 1648) orașul a suferit mult de pe urma diverselor cuceriri, populația orașului micșorându-se de la 24.000 la 7.000 de locuitori. Această atmosferă de asediu aproape neîntrerupt l-a marcat pe tânărul Andreas Greif, numele civil al poetului. În anul 1631 Andreas Gryphius a fost înscris la gimnaziul din Görlitz/Zgorzelec, un an mai târziu la cel din Fraustadt/Wschowa, iar în anul 1634 îl găsim la Danzig/Gdansk. Urmează un studiu de limbi străine la Leiden în Olanda. Gryphius a vorbit zece limbi. Istoria literaturii îl consemnează ca pe cel mai mare dramaturg al secolului XVII și ca un poet de un rang deosebit. În stilul său dramatic pot fi recunoscute influențe ale dramei antice (Seneca), dramei olandeze (Vondel) și specificuri ale dramaticii iezuite. Tematica pieselor sale este caracterizată de o mentalitate martirică și de o...

1 poezii, 0 proze

Alexandru Jebeleanu

Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923, Șipet, județul Timiș - 28 aprilie 1996, Timișoara) este un poet. Este fiul Emiliei (născută Sârbu) și al lui Alexandru Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean", devenită „Orizont" (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla din Timișoara (1971-1986). Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar" (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea", „Luceafărul", „Vestul", „România literară", „Viața românească" etc. Secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, Jebeleanu constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Opera literară • Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; • Certitudini, București, 1958; • Frumuseți simple, București, 1962;...

3 poezii, 0 proze

Constantin Miu-Lerca

Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de matematică și fizică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Între cele douâ războaie a colaborat la revistele : Azi, Floarea de foc, Gîndirea, Prepoem, Viața literară, Vremea, Gînd românesc, Societatea de mîine, Familia, Universul literar, Brașovul literar, Luceafărul, Fruncea, Revista Institutuluî social Banat-Crișana ș. a. După 23 August 1944 a colaborat la: Scrisul bănățean, Generații, Orizont, Timișoara și Albina, București. "După cum spune poetul însuși,s-a născut din „neam de preoți și țărani ” (v.11 poeți bănățeni,Ed.Vrerea,Tim.,1942,p.57) în localitatea Cacova (azi Grădinari) din fostul județ Caraș în anul 1908. - Rămânând orfan de ambii părinți,a fost crescut de un unchi, Lerca, al cărui nume l-a preluat. - După ce termină liceul la Lugoj,se consacră gazetăriei.A fost redactor la publicațiile „Vestul ” (Timișoara) și...

1 poezii, 0 proze

Denia

How happy is the blameless vestal's lot! The world forgetting, by the world forgot. Eternal sunshine of the spotless mind! Each pray'r accepted, and each wish resign'd;

7 poezii, 0 proze

irina gruia

m-am mai oprit uneori sa vad cum se lumineaza vestu'...

47 poezii, 0 proze

Salomia Daniel Ali

Un fir de praf, in vastul univers al versurilor. Ma vor defini, mai tarziu daca merit cei ce ma vor citi. Restul nu poate fi decat o, nuca fara continut.

49 poezii, 0 proze

Grigore Bugarin

Grigore(-Gore) Bugarin (n. 2 iunie 1909, com. Ohabița, jud. Caraș-Severin - d. 9 septembrie 1960, Timișoara) a fost un poet tradiționalist-gândirist și publicist român. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală iar cele secundare (gimnaziul, Școala normală de învățători) la Caransebeș. Poetul va rămîne toată viața în aceste părți, funcționând un timp ca învățător și revizor școlar în Lugoj și participînd intens la viața literară și culturală din centrele bănățene. A colaborat la principalele ziare și reviste, în special la cele care au apărut în zona de vest în această perioadă. Ziare: Rasunetuil (Lugoj), Acțiunea (Lugoj), Reșița (Reșița), Vestu1 (Timișoara), Cuvântul satelor (Lugoj), înnoirea. (Arad), Banatul (Timișoara), Drapelul roșu. (Timișoara). Reviste : Fruncea (Timișoara), Luceafărul (Timișoara), Cuget clar (București), Societatea de mîine (Cluj), Banatul literar (Timișoara), Lanuri (Mediaș), Gând românesc (Cluj), Gândirea (București), Scrisul bănățean (Timișoara),...

1 poezii, 0 proze

Vestul sălbatic

de Marcel Cuperman

Fața palidă A lunii fuge printre Stelele apași.

Dă grăunțe...

de milos petru

Dragă Petrică Am primit scrisoare din State Din Seattle Din Vestul Sălbatic Dragă Petrică Îmi spune un fost coleg Care nu m-a văzut De 40 de ani Pentru el am rămas Petrică -Petre! Mă strigă nevasta...

Atelier

Planeta solitara

de Ionita Andrei

Un simplu om e amenințat, Iar acum își ține pistolul agățat În Vestul Sălbatic și crud, nimeni nu vede Nici cea mai mică scăpare. Cu picioarele legate și sângele oprit, Capul ca stânca și degetele...

Singuratate

de Ovidiu Marius Gingea

Învațasem toate intamplarile lumii pe dinafara. Nu mai era nevoie sa le rostesc, sa le strig; Invatasem mecanic purecii sa sara de la nord inspre vestul salbatic de la caldura la frig.

inutilitatea spatiului

de Mircea Iosub

e amiaza in camera cu praf ingerii isi schimba intre ei palariile si rad un aspirator care da rateuri cu totii asteptam sa ne ratacim in vestul salbatic cazute pe pat mii de usi scartaie intr-una

Dar din dar se face rai

de geanina vlad

A început deja. Nebunia generală de sărbători. Nimic nu mai contează. Totul se reduce la o cursă nebună contra cronometru. Precum coloniștii americani din Vestul sălbatic, dispuși să se calce în...

ProzăAtelier

ne facem vinovați

de ștefan ciobanu

gustul berii nu mai este la locul lui este defazat ca o fotografie nefocalizată privesc la tinerii de pe stradă schimbă numere de telefon pe iubire un vânt îmi zboară șervețelul de pe masă ca în...

abel către cain

de Cătălin Al DOAMNEI

se trezește devreme își pregătește cafeaua neagră pentru daimonii albi ai câmpiilor eleusine își studiază hărțile încrustate în pielea de bizon alb înjunghiat în vestul sălbatic al fiecăruia cu pas...

Orașul comunilor

de Oancea Sorin

Orașul era un cer încâlcit de cabluri... loc cu bârfe proaste... un alter ego din vestul sălbatic... Orașul era mort la revoluție dar și viu în fiecare ungher. Iacobini mânjiți și fără cullotes (!)...