"Vector trei" – 9863 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
VMVictor Mihalache
Sunt jurnalist profesionist, am trei volume de versuri publicate, scriu si dramaturgie ( cu precadere pentru copii!)si editez revista SCENA VIETII.Sunt realizator de emisiuni de radio și televiziune și conduc Teatrul pentru copii și tineret "Junior".
13 poezii, 0 proze
VDVictor Vlad Delamarina
Victor Vlad Delamarina (31 august 1870 - 15 mai 1896) a fost un poet și scriitor român născut în Satul-mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, de lângă Lugoj, județul Timiș. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănățean. S-a născut la Satu-Mic, unde tatăl său, Ion Vlad, era pe atunci prim-pretor. Mama, Sofia Vlad, născută Rădulescu, provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, și pe parcursul anilor schimbă diverse școli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraș. Anul 1882 îl va marca pe scriitor prin moartea despoticului său tată. După acest tragic eveniment, mama sa s-a mutat la București împreună cu cele trei fiice, iar Victor rămâne la Lugoj în grija bunicilor materni și a unei mătuși. Poetul visează să intre la școala militară: „Planul meu este să întru în școala militară din România”. În toamna lui 1884 copilul de numai 14 ani face cunoștință cu Bucureștiul:...
2 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
VHVictor Hugo
Victor Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier și uneori pictor, de origine franceză. Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821). S-a născut în anul 1802 la Besançon în regiunea Franche-Comté. Deși a locuit în Franța, cea mai mare parte a vieții lui, din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia, în Jersey și Guernsey. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani, monarhia burbonă a fost restaurată. Tatăl lui...
58 poezii, 0 proze
VPVictor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
AGAurel Gurghianu
GURGHIANU, Aurel (n. 11 mai 1924, Iclănzel, jud. Mureș - d. 28 sept. 1987, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Rozaliei (n. Oltean) și al lui George Gurghianu, țărani. Absolvent, în anul 1945, al Școlii Normale din Blaj, lucrează trei ani ca învățător în satul natal, iar între 1948 și 1952 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Din 1959 până la moartea sa, este redactor-șef adjunct la revista "Steaua", unde, mai ales în deceniul șapte, alături de A.E. Baconsky, Victor Felea și Aurel Rău, duce o semnificativă bătălie pentru recuperarea criteriului estetic în evaluarea literaturii, precum și pentru reabilitarea lirismului în poezie. Debutează cu versuri în suplimentul literar al ziarului clujean "Lupta Ardealului" (1949), iar editorial cu volumul "Drumuri", apărut în 1954. În istoria poeziei ardelenești de după cel de-al doilea război mondial, A.G. reprezintă explicit fenomenul desprinderii de tradiția sămănătoristă a ruralismului și orientarea spre modernismul de...
7 poezii, 0 proze
VTVictor Teisanu
Victor Teișanu este poet și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Născut la Darabani (jud. Botoșani) în 15 septembrie 1950, Victor Teișanu a debutat în 1965 în revista ieșeană Cronica. Debutul editorial are loc în 1989, în antologia Intonații, la Editura Junimea din Iași. A mai publicat volumele: Viața într-o frunză (Ed. Timpul, Iași, 1994) Neantul în doi (Ed. Axxa, Botoșani, 2006) Ceremonii de iarnă (Ed. Timpul, Iași, 2007) Fulgul și umbra (Ed. Timpul, Iași, 2008) Arta îndoielii (Ed. Timpul, Iași, 2008) Laureat al mai multor concursuri naționale de poezie și inițiator al mai multor activități culturale (Revista de cultură Hyperion, Cenaclul Literar Nicolae Labiș, Casa Memorială Acad. Dr. Leon Dănăilă), Victor Teișanu este în prezent Directorul Bibliotecii Orășenești din Darabani.
7 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
VDVictor Doman
Sunt student la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii de Constructii Bucuresti, iar liceul l-am facut la Colegiul National Vlaicu-Voda. Am trait copilaria intr-un oras minunat, cu verdeata si cu liniste, cu o manastire faimoasa si cu o legenda pe masura : Curtea de Arges. Orasul acesta este o adevarata Gradina Eden, dar asa cum se intampla intotdeauna in viata, nu mi-am dat seama de cat de minunat este decat dupa ce am ajuns la Bucuresti. Perioada liceului a fost una foarte tulbure, una a cautarii de sine - care nici acum nu a incetat, in care am trecut de la a fi cel mai aprig ateu, cu o teorie bine pusa la punct, la a fi un om cat mai spiritual. Acum perioada studentiei...
1 poezii, 0 proze
Vector trei
de Gabriel Nita
Toate ele: lucrurile care fara tine ar fi continuat sa existe si-au luat, uite, zborul. Alerg in jos, presimt libertatea care va incepe, fug bucurandu-ma de cuvantul rece ce ma duce cu el, astept...
Al treisprezecelea apostol
de George L. Dumitru
Nici nu mai ține minte la câte cine de taină a participat. Nici nu mai știe pe câți și de câte ori i-a vândut. Locul lui a fost mereu în capul mesei. Așa l-a prins decembrie optzecișinouă, așa îl...
Aiureli cu marțieni
de Andrei Tudora
A fost odată ca-n povești Din rude mari împărătești Apărut ca din ghiveci Un mic marțian de trei cinci zeci. Are și un nume, dacă vreți să-l știți, Vector îl chema, Vector Pripici. Cică era rege, îi...
19 august 2007
de Maria Tirenescu
ALFABETUL ÎNÃUNTRULUI Dacă aștepți o mână o voce să-ți vină în sprijin este sfârșitul doar vântul te știe – înăuntrului tău îi pot crește mâini și nu-i murmur acela este glasul, învață vocalele abia...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur (4)
de Helia Rimoga
III (\"Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mîine/Dar fiindcă azi mi te dai toată/Am să te iert /E vechi păcatul/Și nu ești prima vinovată\") El și-a amintit rochia ei de cununie civilă – alb cu negru, cu...
Păsările plâng cu aripi
de holobaca gheorghe
Constantin Stancu, Păsările plâng cu aripi, sau masca de fosfor a existenței Volumul de poezie al lui Constantin Stancu, Păsările care plâng cu aripi, apărut în 1998 la editura Helicon din Timișoara...
Un client informat
de rechesan gheorghe
De-abia se împrăștiară pîclele nopții care acopereau casele scunde ale satului Piticeni, comuna Sălcioara și \"butica\" lui Sebastian e plină. Prăvălia împarte funcțiunea de magazin alimentar cu cea...
Ceasul lui Pitagora
de Ioan-Mircea Popovici
ard steluțele pe cer a legendă și-a mister vrăbiile cântă ca și ieri pescărușii și cormoranii ca întotdeauna se strigă-n înalt dintre stânci până să-mi povestească Ea, Călăuza de Tomis, credeam că...
Vraciul din Floreasca
de Sorin Teodoriu
Dragii mei, voi stiti deja ca am o catelusa, Bella, am mai povestit despre ea. Am cumparat-o cand avea o luna jumatate si acum are deja verenabila varsta de sapte luni. Ce nu stiti voi e ca are o...
Nume de cod \"mamaia\" (1)
de Florentina-Loredana Dalian
Așa merg eu, duminica, la Biserică. Cei care au acest bun obicei știu, probabil, că nu de puține ori, acela, „nenumitul, necuratul și alte nenimicuri” încearcă să le-ncurce pașii, doar, doar i-o...