"Veșmântul" – 1959 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
OGOctavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud....
98 poezii, 0 proze
Veșmântul
de Zorica Lațcu
În drumul plin de sânge și noroi, Ti-am auzit, Stapâne, pașii moi. Ca raza coborâta din senin, Pluteai usor, cu mladieri de crin. În jurul Tau, multime de norod, Te pângarea cu sânge și cu glod. Și...
Vesmantul
de Dragomir S.A.
Acoperă-mă cu trupul tău, Cu palmele tale acoperă-mă. Acoperă-mă cu liniștea pădurii, Cu zâmbetul din colțul gurii, Cu dorul ce mă cheamă spre tine, Cu gândul tău străine. Acoperă-mă cu părul tău, Cu...
Veșmântul
de Daniela Luminita Teleoaca
Foarte probabil, își ratase și de data aceasta rochia de toamnă! Nici mama, nici bunica nu înțeleseseră ce ar fi vrut ea. Așa că, fără să stea prea mult pe gânduri, își aruncase cât colo darurile cu...
Vesmantul ei
de slavitescu violeta
E toamna mea, e toamna ta, e toamna tuturor, Nu-i doar a mea, nu numai eu am pus mana pe ea. Vesmantul ei innoroiat nu doar pe mine m-a atins, tristetea ei, ochi de smarald, pe voi din nou va fi...
vesmantul negru
de Strugariu Sabina
o noapte!... m-ai acoperit cu vesmant negru la tine-i linistea linistea-i tulburarea mea eu ma framant intens sub lung vesmantu-ti negru dar tie nu iti pasa prea multi aduni sub el poetii nu te lasa...
Veșmântul nimfei
de Zaniciuc Carmen
Din lacul înghețat În noapte se ridică Mătase albă, vis În ochi nemuritori Divină, transparentă; Râvnit veșmânt al nimfei Uitat fugind de zei.
Când noaptea își flutură veșmântul
de Maria Prochipiuc
doamne mai este timp de iubit luna în clinchetul stelelor ce-mi despoaie gânduri mai este timp să țes pe vânturi Sonete să strâng în hărmălaia cea mai de pe urmă amurguri năpădite de culori ne va mai...
Þipăt peste timp
de Teodor Dume
Azi am îmbrăcat veșmântul bobului de grâu, crezându-mă lan peste întinderea privirilor.
Port tropicul
de Mihaela Vlasin
În hol veșmântul zilei stă agățat pe fusul orar, Am închiriat meditații în casa timpului În templu esenian, cu sufletul polar Ard tihnit, ermetic, adâncul, de sufragerie al pământului. Au trecut iar...
Nud invelit in timp
de Marinescu Victor
fara tine canicula arde vesmantul de suflet imagini dezlantuite prabusesc materia in neputinta brate rasfirate pe catarge agata trup biciuit de razuri sculpteaza arca din dorinte spre desfatarea...
Haiku-uri
de Djamal Mahmoud
călugăriță- pe veșmântul negru cad fulgi de zăpadă. lună printre nori- pe chipul fetei voalul fluturat de vânt.
În prag de iarnă
de Elia David
Iarna-și scutură veșmântul - De un an nu l-a purtat! Scame Au atins pământul, Ce s-a cam înfiorat. Nu se-mpacă în privința Straielor de sărbătoare: Pentru el,... de-ajuns velința Păstrând, parcă,...
Moină
de Miclăuș Silvestru
moină zile-n șir - veșmântul ciobanului o cruce mereu * numai radio – nesuferită moina și pentru păsări * moina peste tot – încep să înverzească mușchii de pe cruci * copii spectatori – și pe moină...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXX
de George Gordon Noel Byron
Ți-a fost veșmântul de nuntire doliu, Și mort ți-e al nuntirii fruct – și-i moartă Ea, tuturor mândrie și orgoliu, Cu păr de aur – dulcea ta consoartă! I-ncredințam a vieții noastre soartă, Și chiar...
Când ai să vii?
de mariniuc viorica
Natura și-a schimbat veșmântul În ritmul acelor de ceas. Când primăvar-aduce stropii Ca să trezească-n vale snopii, Aștept să clatini iar pământul, În drama timpului rămas. S-au botezat în muguri...
Pana lui Damocles
de Geronimo Trascau
Liniștea răpusă-ți fie când îmbraci veșmântul cast căci domnițele-n saloane te știu toate pederast, vei lăsa toga albastră vreunui senator flămând și vei părăsi cetatea care te-a gonit râzând... Ai...
Cărăbușul si vântul solar
de Negru Vladimir
mi-am lepădat de tot veșmântul se făcea că ieșisem din ou sterp de vise rostogolindu-mă doar suflet copil ce râde ondulând veșnicia îmi țin în mână inima... un scarabeu moirele își ascund timpanele...
Seară
de Rainer Maria Rilke
Seara își schimbă încet-încet veșmântul, i-l țin copaci la poale de ponor ; iată: acum s-a despărțit pământul într-unul ce se-nalță și altul căzător ; ești al niciunuia de-a-ntregul când te lasă,...
violet
de popa sanziana
Lacrimi siroite imi tes azi vesmantul Iar vocea-mi moarta cauta cuvantul De-as fi stiu ca viata-i moarte As fi plecat departe, poate... Sa nu te fi cunoscut niciodata Sa fi murit doar o data. Am...