"Ultimul poet" – 19413 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CPConstantin Petcu
Profesor, animator literar, poet Constantin Petcu s-a născut la 16 mai 1949 (m. 6 noiembrie 1998, la Cluj), în localitatea Pogoanele. În 1980 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Peste douăzeci de ani a lucrat în învățământul buzoian, ca profesor de Limba Română, în ultimii zece ani la Școala Normală Spiru C. Haret. Și-a făcut debutul cu poezie în revista studențească Studium (1986). A colaborat la diferite ziare și reviste din țară: Viața Buzăului, Școala Buzoiană, Contemporanul, Învățământul liceal și tehnico-profesional, Vatra ș.a. Între 1979-1989 a coordonat activitatea Cenaclului literar ,,Al Sahia”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, aici a editat Foaia literară. Aici s-au format autori ca: Mihai M. Macovei, Ion P. Iacob, Ștefan Dima, Grigore Buga, Girel Barbu, Ion Nica și nu în ultimul rând poetul și marele animator cultural Marin Ifrim care, din anul 2000, este ințiatorul Concursului Național de creație literară...
9 poezii, 0 proze
VSVittorio Sereni
S-a născut la Luino (Varese) la 27 iulie 1913. Face studiile medii la Brescia, după care se înscrie la Facultatea de litere de la Universitatea din Milano, luându-și diploma cu o lucrare despre Gozzano. Printre profesorii urmăriți cu interes aici, se află Antonio Banfi, iar printre colegi, îl are pe L. Anceschi, cel care- va instaura cap de școală poetică în așa-zisa Linea Lombarda, antologie publicată în 1952 prin care se depista o direcție poetică fertilă, ce se poate urmări apoi până la poeții din ultimul val, cum ar fi, de exemplu, Maurizio Cucchi. Colaborează intens la periodicul milanez „Corrente”, în a cărui colecție de poezie îi apare Frontiera (1941), primul volum de versuri, amplificat și publicat apoi sub titlul Poesie, de Vallecchi, în 1942. Lucrează ca profesor de școală medie și participă la al doilea război în Grecia și Silicia, unde e făcut prizonier de americani în 1943, după care va petrece doi ani într-un lagăr de prizonieri în Africa, experiență esențială ale cărei...
1 poezii, 0 proze
HMHarry Martinson
Poet, prozator și memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974. Născut în 1904 la Jamshog, Suedia. Rămâne de mic orfan și e preluat de diferite instituții de ocrotire a copilului. La 16 ani plecă pe mare și timp de șase ani lucrează ca marinar sau ca muncitor în mai multe țări. Aceste călătorii îi vor servi ca sursă de inspirație. Ultimul său roman, "Vagen till klockrike" este dedicat în întregime relațiilor dintre oamenii "așezați" și cei rătăcitori, așa cum i-a cunoscut el însuși. Moare în 1978. Harry Martinson (n.6 mai 1904, Jämshög, Suedia – d. 11 februarie 1978, Stockholm) este un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974
2 poezii, 0 proze
Olariu Ioan
NASCUT IN ARAD ABSOLVENT AL SCOLI DE ARTA ORADEA DIRECTOR DE CLUB IN GIURGIU POET SI CANT AUTOR COMPOZITOR MUZICA USOARA, AUTOR AL VOLUMULUI DE VERSURI ULTIMUL ROMANTIC EDITAT LA EDITURA CRONOS 2007
41 poezii, 0 proze
NSNicolae Sirius
Nicolae Sirius (n. 1950, Lupsanu, Calarasi) este poet si dramaturg. A parasit România în 1986. A trait sase luni într-un lagar din Austria. Devine cetatean australian din 1988. În 1995, ajunge în Germania, împreuna cu sotia, Hiroko Minakami, o valoroasa pianista japoneza. Câtiva ani mai târziu (1990), se stabileste în Japonia, unde traieste în prezent, alaturi de sotie si de cele doua fetite ale lor. A debutat cu poezie în Tribuna Ialomitei (1968), publicând apoi versuri în Luceafarul (1974) si în Caietul Debutantului (Editura Albatros, 1979). Consiliul Australian de Cultura si Arta i-a oferit doua burse guvernamentale (1989, 1990). Piesa sa de teatru Ultimul dictator, Cain, Abel si Dumnezeu a fost jucata în limba engleza de La Mama Theatre, în colaborare cu Melbourne International Festival (1990) iar Court House din Melbourne i-a pus în scena Castelul (1993). Balada timpului ce plânge, piesa de teatru scrisa în lagar, în 1986, a fost publicata în româna si, sub titlul Times weeps, în...
20 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
VHVictor Hugo
Victor Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier și uneori pictor, de origine franceză. Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821). S-a născut în anul 1802 la Besançon în regiunea Franche-Comté. Deși a locuit în Franța, cea mai mare parte a vieții lui, din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia, în Jersey și Guernsey. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani, monarhia burbonă a fost restaurată. Tatăl lui...
58 poezii, 0 proze
Oreste
Oreste (n. Oreste Georgescu în 1891 — d. 7 ianuarie 1918) a fost un poet asociat cu gruparea simbolistă a lui Macedonski. Datorită participării la cenaclul acestuia, era etichetat chiar \"poet nou\", dar, așa cum a remarcat un critic peste doar câteva decenii, stilul său caracterizat printr-un sentimentalism dulceag este azi mai degrabă învechită. Același critic a remarcat însă ultimul volum antum \"Cireșul înflorit\", constând exclusiv din poezii de dragoste cu accente uneori inedite. Simplitatea formei conduce uneori la fericite accidente de lapidaritate bine-venită. Opere * În umbra iubirii, București, 1909; * Poezii, Socec, București, 1911; * Himera, București, 1914; * Cireșul înflorit, Tipografia George Ionescu, București, 1916.
2 poezii, 0 proze
AMAndu Moldovan
Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com
30 poezii, 0 proze
Ultimul poet
de Dusca Ion Laurentiu
Ultimul poet Sunt ultimul poet Ce s-a născut vreodată Sunt ultimul poet Ce-și cântă viața Sunt ultimul poet Ce mai crede-n iubire Sunt ultimul poet Ce prin mizera lume Mai visează iubire Și ce...
Ultimul poet
de Popa Ana Maria
D-aș fi ultimul poet Mintea bolnavă o să mi-o opresc De gânduri murdare, urâte să mă slobod, Mâinilor învățare le-aș da Să se iubească, să nu se mai urască Când se întălnesc Corpul torturat de mișei...
Ultimul poet
de Ion Rășinaru
Ca și istoria, viața lui a început cu ultima suflare. Până ghioceii n-au scris cu trupurile lor pe movila din tâlva zânii: Ultimul poet mi s-a părut un Malagamba întârziat pe străzi ascunse de lumina...
sunt ultimul poet cu vomă-n glas
de Vasile Munteanu
azi am să scriu cum n-am mai scris despre-un esenin fără statuie lângă pervaz plângând bătrân că nici o fufă în păr nu-l mângâie în jurul lui balerine de sticlă i-amestecă-n ceai în largi piruete sau...
Sînt ultimul poet balcanic
de Emil Brumaru
Sînt ultimul poet balcanic. Cânt c-un descojitor mecanic Ce-nlătură, nu de pe frasini Sau de pe ulmi, scoarțele groase-n Lumina după-amiezii gării, Ci de pe crinii strânși puzderii În stive(-ntâi...
Sunt ultimul poet cu satu-n glas
de serghei esenin
Sunt ultimul poet cu satu-n glas, Podeț umil de scânduri în cântare, Fac liturghia mea de bun-rămas, Mestecenii, cadelnițând frunzare. Cu flacăra de aur, ca un semn, Îmi ard făclia în trupeasca-mi...
***
de George Pașa
Sunt ultimul poet simbolist. Duhul meu trist, ca un covor de gânduri, vrăjit e-acum de Ultimul Solist, muzica orelor, armonii bizare, patru scânduri. Colind debusolat pe marea singurătății mele,...
tapiserie I
de Virgil Titarenco
desigur nu va fi poezie nu poate fi ultimul poet a murit acum o sută de ani inconștient undeva în imperiul austro-ungar într-un spital alb sau poate în alt imperiu la fel de ungar sau poate la fel de...
hallowe\'en
de Cătălin Al DOAMNEI
profesorii de literatură deghizați în responsabilii metafizici ai organizației criminale ku-kux-klan și-au scos măștile primite –n dar de la shakespeare care l-a ales pe ultimul poet din orașul...
Manneken Pis
de Marinescu Victor
vorbim despre nimic și bem dracului tot ce ni se pune pe masă în rest suntem niște sătui așezați printre cuvinte și repetăm asta zi de zi nimeni nu ne mai părăsește aici suntem toti fericiți și...