Căutare

Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com

30 poezii, 0 proze

Alexandru Misiuga

Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...

5 poezii, 0 proze

Virgil Maxim

Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...

2 poezii, 0 proze

Ion Moldoveanu

Ion Moldoveanu (10 ianuarie 1913, Lechința, județul Bistrița Năsăud - 17 mai 1939, Săvădisla, județul Cluj) este un poet. Este fiul Suzanei (născută Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion", care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii", „Vatra", „Eu și Europa", „Gând românesc", „Symposion". Totuși, se simte mai atașat sufletește de prietenii săi de la Mediaș, care promovează în paginile revistei „Lanuri" o poezie de o sensibilitate incontestabil...

1 poezii, 0 proze

Octavian Paler

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov — d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român. După absolvirea școlii primare în satul natal, în anul 1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), și este obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele Filosofie, Latină, Elină. În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă[1]. În același an, a susținut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale...

102 poezii, 0 proze

Ioana Lazar

Scriu de ceva timp, desi sunt constienta ca sunt in libera schimbare de stil. Inca mai caut si inca mai testez. In general scriu proza, am un roman terminat, dar m-am axat pe poezie in ultima perioada. Orice critica este bine venita, pentru ca am nevoie de coate-n coaste ca sa ma corectez.

6 poezii, 0 proze

Jemna Ramona Laura

Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...

2 poezii, 0 proze

Oana Izbașa

Născută în preasfânta dată (nu luată!) de 30 noiembrie 1989, "într-un mic orășel din provincie". Concepută cu aproximativ 7 luni înainte. Citată în mare parte doar de ea însăși. Fugită de multe ori de-acasă și, dusă de-acasă în general. Tânăra și ambițioasa Izbașa a trecut cu bine peste dificila probă a grădiniței, chiar de două ori, într-un fel (după negocieri acerbe), apoi, din motive extraordinare a trecut de două ori și prin clasa întâi, dar, datorită circumstanțelor oarecum atenuante nu se poate spune că a repetat-o! Clasele II-IV au trecut repede și frumos. Pe parcursul lor a descoperit și învățat că ea iubește să facă aproape orice. I-au răsărit în fragedul suflet pasiunile pentru scris și matematică. Cu pasiunea pentru artă (în general, sau desen și muzică, în special) și iubirea pentru animale s-a născut. În clasa a IV-a (s-)a bătut pentru prima și ultima dată în viața ei. Altercația a avut loc pentru/din cauza/datorită ultimului castravete murat. De-abia în clasa a V-a a...

136 poezii, 0 proze

Cirstea Nicolae

Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...

38 poezii, 0 proze

George Simion

nota biografica... 1949 - nascut la Bucuresti din parinti refugiati din Moldova ; tata moldovean din Iasi, mama basarabeanca din zona Chisinaului ; 1950 - infiat de o familie cu suflet mare din Bucuresti, direct de la casa de copii , se schimba numele de Petrovici in Simion ; 1956 - incepe cursul primar la scoala generala nr.80 ; 1963 - termina 7 clase in primii 5 si intra la liceul nr.39 in primii 10 ; 1964 - de comun acord cu colegul, prietenul si vecinul Mihai Georgescu, se transfera la liceul Al. I. Cuza ; 1967 - in clasa a 11-a, ultima de liceu, inceputul trimestrului 3, fapt de neinteles , a parasit scoala si Bucurestiul pentru a lucra la Costinesti si in alte locatii ca chelner ; 1968 - Trei ani de figuratie la Teatrul National, Teatrul Ion Creanga, precum si la Studioul Cinematografic Buftea ; 1971 - Alti trei ani de rataciri prin tara, diferite locuri de munca, dovedeste instabilitate ; 1974 - Se inscrie la liceul nr.39 pentru finalizarea liceului, sectia seral, lucreaza la...

1 poezii, 0 proze

Ultima casă pe stînga

de George Asztalos

dacă vreodată vrea careva să mă localizeze îi spun mereu că stau în ultima casă pe stînga fără număr și fără nume prietenii mei cei mai mulți nu-s de-ai casei sunt ca și mine legați de exterioare...

La Tîrgul Cucului, în vale

de Shalom Ben_Gal

La Tîrgul Cucului, în vale De treci Tîrgul Cucului în vale, de departe vezi albind.... Dar amu pe serioaselea. Iași. Treceam de întersecția Cucului, la vale, lăsam în stînga Sinagoga Mare, iar mai...

identitatea e enunțiativă

de Leonard Ancuta

numai atunci cînd ai identitate. cînd iubești ai o nouă identitate și atunci te joci cu umbra ta și cu lumina focului și nu știi dacă ești ori una ori alta, dacă prin contopire cu iubirea ei, nu ești...

identitatea e enunțiativă

de Leonard Ancuta

doar atunci cînd ai identitate. cînd iubești ai o nouă identitate și atunci te joci cu umbra ta și cu lumina focului și nu știi dacă ești ori una ori alta, dacă prin contopire cu iubirea ei, nu ești...

Bianca

de Fernando Vidal

S-a așezat pe fotoliu, s-a uitat lăsîndu-se pe spate la rombul din mijlocul tavanului, a scos o scobitoare înfiptă-n fotoliu și și-a băgat-o-n strungăreața in formare. Și-o înfingea cu plăcere între...

ProzăAtelier

Pușa

de Adela Setti

Pușa avea pielea din plastic și ochii din carne Pușa era vie dar părea evadată de prin vitrine. Hainele ei croșetate se deșirau, pe la colțuri gardurile o trăgeau de mânecă dezghiocând cuie. Pușa...