"Tristete alba" – 20057 rezultate
0.01 secundeMeilisearchManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
albu adrian
sunt cine sunt
11 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
Mihail Săulescu
Mihail Săulescu (n. 23 februarie 1888, București - d. 30 septembrie 1916, Predeal) a fost poet român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă; a scris și drame de factură expresionistă. Viața și opera * 23 februarie 1888: se naște la București. * 1906: apare volumul Versuri - poezii minore pe care autorul le reneagă subit și luptă pentru distrugerea tuturor exemplarelor cărții. * alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922) * 1914: apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului,spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut. * 1916: apare volumul Viața. Conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei. * 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal Reflectare postumă * septembrie 1921: are loc pe scena Teatrului Național din...
4 poezii, 0 proze
chirea alexandra
coca cola,cioran,fum de tigara,sylvia plath,veverite triste,milka,ceainarie,facultate,limba franceza,nietzsche,ingeri,condillac,micsunele,negru,camus,abba,last year at marienbad,guns&roses,our generation,francois villon,ness cu cola,1984,seasons in the sun,turta dulce,ceai negru,ferma animalelor,sinestezie,marchizul de sade,te iubeam,pink floyd,cimitire,ian mcewan,miros de moarte,cruci,rascruci,blesteme,enjoy the silence,concert depeche,scooby doo,descartes,nichita stanescu,blaga,te uita cum ninge decembre,piata romana nr 9,accident,fericirea i un lucru marunt,o aripa care vibreaza,un pitic ce danseaza..
1 poezii, 0 proze
Maria Cunțan
Maria Cunțan (n. 7 februarie 1862, Sibiu, d. 23 noiembrie 1935) a fost o poetă și traducătoare româncă asociată cu sămănătorismul. "Maria Cunțan – duioasa cântăreață a tristeții și a singurătății – face parte dintr-un neam înzestrat cu înalte însușiri artistice. Muzica și literatura se cultivă în familia aceasta deopotrivă. Tatăl ei, preot și profesor, o crescuse în grija sfântă a limbii românești. Prin familie, Maria pătrunde în mediul cultural al Sibiului: organizează în salonul familiei seri literare (unde recită versuri ale poetului ei favorit – George Coșbuc), ajungând în apropierea scriitorilor Ion Slavici, George Coșbuc, Ioan Russu-Șirianu, Ilarie Chendi, Octavian Goga și alții. Participă în 1878 la înființarea “Reuniunii Române de Muzică din Sibiu”, este membră activă a “Societății Scriitorilor Români” (în 1909) și alături de Goga, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, ia parte la “Șezătoarea de la Sibiu” - prima șezătoare literară a scriitorilor...
1 poezii, 0 proze
B. A. S.
3 poezii, 0 proze
ILIE GRIGORE
-nascut CIORANI -profesor istorie -autor:-tristete fara leac -la poalele golgotei -adameva -un lup scarbit -cand Dumnezeu a fost Copil -contemporani cu apocalipsa -si gradinile iadului sunt verzi -om in Rai Rai an om iar ân om , în Gradina Maicii Domnuluiu -Pana mea - singur pe contrasens -cand tu vei fi o baba si eu un sfinx- nepublicabila, - pământul de pe suflet - nu trebuia decât o pasăre să fie, - Amartrocinții, - colț de rai și colț de iad - Răgălie
136 poezii, 0 proze
Fonoage Ciprian
Fericire, tristete, fericire, tristete, ...
1 poezii, 0 proze
ilinca nistor
Veniți și faceți dragoste cu mine. Nu veți mai simți niciodată atâta tristețe.
22 poezii, 0 proze
Tristete alba
de Gabriela Petrache
Crin alb ratacit, La marginea drumului Mireasa trista.
Tristete albă
de Andrei
Tristete albă A nins aseară-n curtea mea A nins mult, în neștire Priveam la geam fulgii de nea Plutind în adormire. Priveam cu somnul împreună Cum cerul își cernea durerea Atât de pură și de bună În...
Tristețe albă
de Catrina Ioana-Diana
Tăcut și lin se-aude un vechi pian cântând; Pe anticele-i clape se-așază...trist...un gând. Un înger, o fetiță suspină-n urma ta. Clipește, strălucind la geam, o albă stea. În juru-i, înghețați și...
TRISTETE ALBASTRA
de HALUPA ALEXANDRU
In loc de palme avea două icoane Și lumea incepuse sa-l laude Dar tocmai el vazând fericirea Nu putea să aplaude. In loc de buze avea coperți de Scriptură Totdeauna vii,totdeauna mute Dar tocmai el...
Nicio iubire nu e mai adevărată decât o iubire fără speranță*
de carmen mihaela visalon
Follow-up http://www.agonia.ro/index.php/poetry/239689/index.html încerc să-mi amintesc numele meu mă plimb pe strada pietruită cu multe pălării atârnate în spatele amintirilor din copilaria din...
Cântă zeiță….
de Pîrvuloiu Dionisie Constantin
Cântă zeiță tristețea ce veșnic se naște în seara de sub frunte, Amara și binecunoscuta topire a stelei fără nume În demultul însinguratul calendar al fostelor iubiri mărunte, risipite în largul...
Oamenii prin care ma intampina disperarea
de Gelu Magureanu
oamenii prin care mă întâmpină disperarea dimineața mă trezesc cu ochii umflați de o iluzie mai pot crede în realitate dar nimic până la striațiile epidermei nu mă mai pot atinge lasă-mă să tac în...
momente
de Ștefan Petrea
pe crucea cuvântului cuie de stih mi-s bătute-n hârtie, cuiele sunt mai vechi și astăzi scriu în rugina lor înroșind penița ca de un sânge, aproape ca la o flacără scriu roșu de atâta tristețe...
Azi toate nu mai sunt ci doar au fost
de Dumitru Mălin
Cine mai ține doliu după tine Măicuța noastră-nveșmântată-n lut Doar nucul de pe coastă negru bine Acum când toată frunza i-a căzut Doar prunii cu cămășile bătrâne Rămași fără nădejde-n vânt și-n...
The story continues
de voiculescu daniela
duminica a început cu înserarea ploii, tristețe de ceață albăstruie, socotind ca fluturele matematician... amintirile dintr-un lan cu maci mov. duminica s-a așezat într-un colț, înspăimântată de...
