Poezie
Azi toate nu mai sunt ci doar au fost
1 min lectură·
Mediu
Cine mai ține doliu după tine
Măicuța noastră-nveșmântată-n lut
Doar nucul de pe coastă negru bine
Acum când toată frunza i-a căzut
Doar prunii cu cămășile bătrâne
Rămași fără nădejde-n vânt și-n ploi
Și-o curte rece unde nici un câine
Nu mai întoarce capul după noi.
Nu-ți vine să mai intri nici în casă
Că și acolo-i rece ca-n sicriu
Durerea din icoane se revarsă
Și scârțâie podeaua a pustiu
Dacă ți-arunci privirea pe fereastră
Pe-acolo nu mai trece nici un drum
Ci numai o tristețe lungă-albastră
Și-un râu de amintiri țesute-n fum
Atunci întors în frigul din odaie
Smintit te uiți prelung la patul gol
O lacrimă-ascuțită obrazu-ți taie
Și-un țipăt fără glas îți dă ocol
Revolta surdă-n clește-ți strânge dinții
Și nu mai ai cu cine s-o împarți
Când casa noastră și-a pierdut părinții
Degeaba undeva mai are frați
Degeaba doliul lor pe-aici revine
Să-și țină rânduiala fără rost
Căci toate, mamă scumpă, fără tine
Azi nu mai sunt, ci doar au fost..., au fost.
001.331
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 167
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Azi toate nu mai sunt ci doar au fost.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14014823/azi-toate-nu-mai-sunt-ci-doar-au-fostComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.