"Trișor și scrum" – 124 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TAtrisoc amelia
Cineva mi-a spus ca am pierdut ceva cand eram mica, ceva din buzunare. Eu stiu ca au fost mereu goale.
2 poezii, 0 proze
Trișor și scrum
de Vali Nițu
se dezleagă umbra dinspre realitatea albă a mâinii drepte ce caută pe dedesubt lumina din trupul adormit pe cat în jocul de cărți măsluite și-n viața jucată banal cu asul din mânecă tremură împovărat...
Cunoaste-ma
de trisoc amelia
Sunt flori mici pe gresie și aproape duminica nu mă lasă să mătur. Arunc și scrumul printre plăci. Uneori îmi ieși în cale. Așa aș vrea să te întreb ce faci duminica.
Paradoxul autodistrugerii
de ghiortoiulsafsf
Șoptește-i ușor, Cu glas de amor. Că nu-i trișor Și li se întâmplă tuturor. Mai spune-i dulce, Că ți-a fost dor. De-a lui privire De călător. De păr îl smucesti, Sălbatic și crud. Ultimul său urlet...
Balada bunei învățături
de François Villon
Ori vinzi înscrisuri de iertare, Ori ești la cărți și zar trișor Sau călpuzan, tot la frigare Ori în ulei se fierb și mor Sperjuri, procleți de teapa lor, Hoți, japnici și orice mișel: Ce crezi,...
Trisor
de Mihaela Dan
Ce amară poezie recită ochii tăi când de moarte fugim, în urma noastră prăfuim stradă după stradă departe, parcă doar o margine de gând ne mai desparte obrazul de buzele ei străine. Și ne continuăm...
De dragoste (și) fizică
de CEZAR HAIURA
Deghizată-n enșpe chipuri Urma palmei pe nisipuri Trage-o dungă albă, moale Către sufletul matale Și visez să râd amar Lângă bustu-ți singular, Să-ți sărut din oră-n oră Sânul tău de ierbivoră. Lângă...
Un mărțișor mult prea trișor
de Irinel Georgescu
Iubirea-i când farsă, te ține-ntre coapse, când hârtie arsă, de-ți pocnesc și capse. S-ar putea să fie între două stadii, nici moartă zurlie, nici vie,-n ravagii. Este-o rockeriță. E tot ce contează....
Păpădii, salcâmi și cheaguri de idee
de Ioana Camelia Sîrbu
Surprinsă între cheaguri de idei, Zâmbesc credibil spre pocalul plin Sorb fiecare crâncen de clipă Și ridurile mi se descrețesc Vizionez un singur fir de iță spre văzduh Aburii idealului meu însoțesc...
Într-o dimineață a anului 1649
de Jorge Luis Borges
Își taie drum prin gloată și privește În dreapta și în stânga. S-a desprins Din chingile escortei. A învins Convenția minciunii ce-l tocește. Și-a înțeles că azi primește moartea, Și nu uitarea, și...
anuând festival de uscare
de Bogdan Gagu
îți șoptesc despre caii poveștilor sacre poduri nocturne și feți prea frumoși, mă dau peste cap anuând cutremur cu zâmbet de „da” drept continuare de viață primeam cadou mătănii de biserici prinse cu...
first of april
de Petru Teodor
am ceva de zis și aceasta are cumva legătură cu tine cu ochii lui de un albastru pe care cerul nu-l are nici măcar când vântul spulberă orice speranță arcade în loc de ușă țin laolaltă ce a fost...
cos...micitate
de Miclăuș Silvestru
să nu ne mirăm jocul de cărți este iubit și de cei ce nu cunosc tainele cărților de școală fiecare-ar vrea să fie campion nu contează cum se cheamă jocul un as în mânecă o potcoavă-n mănușă un...
leonide
de Dan Mitrut
mai scot un mit din buzunar, asul unui trișor celebru care joacă numai pe stele. aromă de sunet? în chitara mea s-au cuibărit amintiri ce nu vor să moară. posedat de blestemul cântecului dezvăț toată...
Jocul
de MARILENA MIHAI
Jocul a mers prea departe. Dreptul personajului cerea Ascultare rezervandu-si cuvantul, Satisfactie ceruta de gandire, Eventualitate cinstita, Distrugere ceva mai anevoioasa....
când a intrat nebunul in cetate
de dumitru cioaca-genuneanu
când a intrat nebunul în cetate pe legănat de lenevit măgar era o zi de liniște-n bazar ca altele de nimeni numărate și când nebunul a-nceput domol să-și predice credința nici habar nu am avut ce...
Balada unei nopți de primăvară
de Aurora Luchian
Peste gene somnoroase, Peste ochi ce-au fost vioi, Și pe soluri mlăștinoase, Și prin cuib de pițigoi; Trece Ene lin și coase Vise dulci și luminoase. Râd luceferii în ape, Luna s-a-nălțat ușor, Peste...
Concrete
de Traian Rotărescu
Într-unul din sufletele tale, sandviș între două coperți, Dorința mea și-a rupt dinții. Ca de obicei, luase plasă: vagul se dovedise beton . Mușcase lacomă, flămânda, ademenită de rumeneala pielii...
concerto
de Ioan-Mircea Popovici
în nota fugită din portativ o piatră se rostogolea în urma trenului la prima gară m-a ajuns din urmă a urcat a intrat în compartiment este liber a întrebat ea o frunză o pană și-un pescăruș o floare...
o viață de liniște la program
de Vasile Munteanu
e noaptea dinaintea zilei în care voi pleca pe jos mi-e dor să bat din nou cu pasul drumul cu mâinile în buzunare fuierând atâtea lucruri sunt în lume fără rost cu mine nu voi mai purta nici unul...