Poezie
Paradoxul autodistrugerii
1 min lectură·
Mediu
Șoptește-i ușor,
Cu glas de amor.
Că nu-i trișor
Și li se întâmplă tuturor.
Mai spune-i dulce,
Că ți-a fost dor.
De-a lui privire
De călător.
De păr îl smucesti,
Sălbatic și crud.
Ultimul său urlet
Se zbate plângând.
Ușor iubito,
Nu îl brusca.
Sufletul lui
E acum casa ta.
Te roagă slăbit,
Să nu îl rănești.
Ochii tăi însă
Spun că-l iubești.
Zâmbești trist,
Știind ce-o să-i faci.
Al lui suflet,
In al tău trup,
Îl bagi.
00731
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ghiortoiulsafsf
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
ghiortoiulsafsf. “Paradoxul autodistrugerii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ghiortoiulsafsf/poezie/14084889/paradoxul-autodistrugeriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.