cos...micitate

să nu ne mirăm jocul de cărți este iubit și de cei ce nu cunosc tainele cărților de școală fiecare-ar vrea să fie campion nu contează cum se cheamă jocul un as în mânecă o potcoavă-n mănușă un dribling de-un 10 sau orice alt binefăcător mișmaș poate fi de bun augur izbânzii bunicul meu punea degetul pe fiecare act în loc de semnătură însă era temutul satului între bărbați la toate jocurile norocoșilor trișor trefla*r de multe ori din mânecă scotea un A plătit cu sec fu clar că-i rămânea ca mâna-i grebla să și-o facă cine poate oase roade și ce-i mai rău decât înecul lângă mal învățăminte din parabola administratorului necinstit și totuși lăudat de înșiși scriitorii biblici chiar nu știi ce să mai crezi politici(ENI)lor din zilele noastre noi cu hazul și necazul ei cu huzurul din câștiguri nu-mi vreau reproșuri pentru-al meu portret chit că mi l-ar face vreun robot cunoscut pe cinci continente nici mulțumesc-uri nu-mi doresc atunci când sunt corect (ori nu...) căci toate-s relative pe Pământ tot adevărul - cât de-adevărat să fie - nu-i altceva decât (un virtual ) derivat primordial din hidrogen unanim recunoscut heliu