"Trestii sub vant..." – 1294 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMihaela-Iuliana STANCU
DESPRE VOLUMUL "RE-VERS" Mihaela-Iuliana Stancu este o pascaliana trestie ganditoare ce-si inalta subtiratica ei coloana de simtire sub o bolta a varstei ,cand tulburata de vartejuri si patimi solare,cand strabatuta de adierile aromiroare si misterioase ale noptii. Vrajita de indepartate chemari bacoviene sau blagiene,Mihaela ramane un teritoriu poetic insemnat cu pecete razesasca de stapanire.In versurile ei suple, topite in valurile ritmice si simetric distribuite ale unei respiratii lirice proprii,ea canta si descanta,cheama si blesteama,doreste si dojeneste,se daruie si se naruie cu gratia si resemnarea unei fatalitati feminine asumate.Poezia ei adolescenta este un scaldat continuu intr-un lac vrajit,incarcat cu nuferi de trairi si intelepciune nascuti in dulcele namol al iubirii si tasniti apoi floral si candid spre cer. Autenticitatea scriiturii poetice a Mihaelei Stancu sta in simplitate ,fluiditate,lipsa aproape totala de artificii moderne si vulgaritati postmoderne.Este un...
18 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
Flavia Teoc
Flavia Teoc – n. 13 mai 1971, Cluj-Napoca Poetă, publicistă. Facultatea de Filosofie a UBB Cluj. Masterat în Filosofia Culturii. Debut absolut cu poezie în Steaua (1989). Volume: Înzeire, versuri, 1992; 1997; Semn către cetate, versuri, 1994; Din casa lui Faust, versuri, 1998; Trestie și plumb, interviuri, 2001; Brațul pierdut, versuri, 2001; Din capitala provinciei, interviuri, 2002; Cronograf, versuri-antologie, 2004, The Dice, proză, Norcross-USA, 2005; Povestea lui Theodor, La storia di Teodoro (volum bilingv), 2006. A publicat in revistele „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Familia”, „Observator cultural”, „Transylvanian Review”, etc. Prezentă în dicționare și antologii de poezie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
8 poezii, 0 proze
Trestii sub vant...
de Melicovici Adrian
Pribeag ratacesc pe sublimul Pamant Dar nu sunt invins,caci sunt TRESTIE-N VANT Si gandul meu zboara spre plinul astral Sa pot sorbi vraji din magic pocal... O viata de om e o fila-n povesti Cum...
Epitaf
de Mihai Sava
Aici șade cules Legat în snopii De trestii Care-au scăpătat Umilul saltimbanc, Lingura-popii, Cu care Ãl-de-Sus A ospătat Din zborul prins În flori de colț Și-n dropii. Aici șade, Cu gura-n jos,...
Plimbare prin parc de primăvară
de Lucian
Un vânt adie printre trestii. Tu stai și plângi și tot mă chemi. Unde sunt eu oare, așa de mult tu îți dorești să știi?! Mă plimb, mă strigi și țip: mă chemi! Eu vin și plec și iarăși vin și...
Flăcări albe
de Touzaburou Ono
vânt aprig pe canale curg sloiuri bolta cerească scuipă focuri în primăvara lui 1938 nori cirus dantelați cu scântei valuri încâlcite de trestii uscate cât vezi cu ochii un câmp duduind cimentul...
Teatrală, toamna...
de neculai lunca
Curg pâcle împletite peste ape Și orgi de trestii se apleacă-n vânt, Când degete de aer cad pe clape Litanii vechi să-nnoade-ntr-un descânt. Sub cețuri gârla-i dusă la casare; Pe mal arinii ard și nu...
poeme de iubire
de x
Poți să înalți frumos prin noapte sălbatici cai cu coama-n vânt dacă transformi pustiu-n șoapte și plângi cu ochii unui sfânt. Ei trec în goană prin prăpăstii, nu sunt cărări prin Univers, ca valul...
Norii gâtului
de Virgil Teodorescu
Sub ochii polipului întovărășind tremele regretelor pe câmpurile haotice de sare trec păsări mai mari decât nopțile trec saci vii care-ți acoperă șoldul ca o armată înfrântă și fugărită spre mare și...
Celălalt Dalai Lama - I -
de Emil Iliescu
La orizont crestele munților păreau sub cerul albastru diademe de argint, înmuiate în penelul zăpezilor veșnice. Era lumea la care Norbu visase încă de când era mic și împreună cu bunicul Wangdue...
Nocturnă
de Cincinat Pavelescu
Pe sulițele ascuțite-a galbenelor trestii plouă Un tremur vag de lună nouă, Iar nuferii, când raza-i bate, Par, în acea singurătate Ce frica-ncepe s-o propage, Că-s niște mici arhipelage! Pe lacu-n...
Joc secund
de Ioan-Mircea Popovici
Ieri era pe tărm furtună. Azi, pe plajă... nori și vânt. Lume multă se strânsese ca să-mi tulbure un gând. Sub Luceafărul de Seară iar atârnă corn de lună. Să-ți mai spun? Se otrăvise punctul din...
Întoarcere
de Aurel Sibiceanu
Cineva, decât vorbele mele mai drept, mai drept decât lancea, coboară pe trestii - este un șir de furnici ! O, ce triumfală întoarcere sub pleoape ! O pală de vânt peste ele își mână psaltirea și-n...
cormoranul
de Ioan Postolache-Doljești
pare că un nuștiuce pe-ascuns o-nchircește cu greutate să pot da năvală-n lumină mâloase ape-mi inundă ostrovul vieții trist visul meu cormoran temător ca o umbră privește de pe crengi uscate de...
Târg cu zeii
de viorel gongu
26 aprilie 22.17 Din soarele spart, prăbușit între valuri zidite în somn, Sub geana\'nserării ce urcă agale, genunchii de fum Înmoi în verdeața cărării, nescrisă, sperând că un domn, Din lunga...
Românie
de Radu Gyr
Pe unde calcă pasul, se ridică un cântec lin, ca foșnetul de brazi. Suspină-n glod o tâmplă de vlădică, S au, lung, tresare mâna unui cneaz. Din orice sfânt răsare o troiță și-un lan de grâu din...
Poemul ecluzei
de Simion Giurgeca
Pământ, te scurm!... Și piatra ți-o sfarm cu târnăcopul. În truda-mi, cad și mă târâi; lovit cu piciorul, Bătut și scuipat, păgânii mă-njură... Și eu înfrunt senin privirea lor, blestemul Și orice...
Balada ucenicului cu ochi albaștri
de Radu Gyr
A plecat peste argilă, suduind cu foc, biet olar fără noroc, o frământă-n silă. Blidele cu cerbi și ciute, cu lăstuni și flori, nu mai râd, ca alteori, prin unghere mute. Nici vioaiele ulcioare...
