"Trenul vieții mele" – 5972 rezultate
0.02 secundeMeilisearchLinda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
ACAdam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
DMDumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
INIoan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
MRMitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Trenul vieții mele
de Elisabeta Branoiu
Viața mea a fost un tren, dar cu un singur vagon foarte lung și mereu gol. Doar cu sentimentele mele în el, prietenia, dragostea, amintirile, și câteva lucruri mici care mă bucurau, imi aduceau...
Trenul vieții
de Miclăuș Silvestru
E miez de noapte-n trenul vieții mele Ce mă poartă pe colinele de munți Chiar din inima Cetății Eterne. E iarnă timpurie-n trenul vieții, Venită parcă pe neașteptate, Dând sprâncenii culorile...
Trenul vietii
de Feru Emilia
Am încercat să prind un tren al vieții Și am crezut că l-am pierdut… Am încercat să scap de a mea dorință Ca iar și iar să plâng. Am vrut de multe ori în nopți senine Un vis ca să mi se-mplinească,...
Trenul cu bezele
de Florin DeRoxas
Ma urc in tren, in trenul vietii mele, tu-mi faci din mana adio si imi trimiti bezele. Am urcat in graba, n-am avut timp de bilet, am urcat ca sa urc, fara sa stiu unde merg. Porneste trenul, viata...
Trenul nu mai are șine,sunt pribeag al.... Nimănui....
de corneliu zegrean
Anii trec, se duc prin „stații” Ca un tren accelerat, Și ai mei se scurg, n-au rații, Doar de chinuri și.... Oftat. În trenul vieții mele Nu mai mergem amândoi, Spre gara cu patru stele, Margarete cu...
singurul avînt
de Ștefan Petrea
în trenul vieții mele merg cu blatul mă uit pe geam străbat ținut prozaic monah naturii sunt în sine laic și-s tot ce-afurisește-n gînd prelatul. sunt apucat de un curent voltaic cînd sînii de...
S-a rupt ața
de Sorin Muntean
S-a rupt ața Uneori mi-e dor de drag , Și alte ori mi-e drag de dor Când trec al vieții mele prag În trenul vieții călător . Mă joc de mic cu tot ce am , Mai mult sau mai puțin discret Din tot ce...
Frumoasa
de BRO SNG
E dimineata... inca o zi trecuta, Isi lasa urma adanc in mintea mea, E ziua in care mi te-ai facut pierduta, E ziua in care mi te-a luat altcineva. Parul tau ca lanul spicelor de grau, Imi lasa...
Ne-a rămas cuvântul…
de Musca Liviu Dumitru
Ne-a rămas cuvântul E iarnă afară,e înghețat... Mă simt singur și trădat... Și ninge-n noi,și bate vântul Dar mi-a rămas "cuvântul" Pe care umăr pot să-mi plâng Și-n care inimi să ajung… Cu al meu...
Confesiune
de Dumitrescu Elena
Nu-mi place toamna Chiar dacă am început să semăn tot mai mult cu ea. Mă pierde printre culori ca într-un deșert, Vântul mi-amestecă gândurile și așa de-a valma, Mai e și ploaia care nu face decât să...
Trenul mortii
de Ioana Corcosa
Trenul morții Se făcuseră deja doi ani de când rătăceam în gară. Nu mă vedea nimeni, iar ultima oară când l-am văzut eu a fost în acea seară fatală, a morții mele. Stăteam mereu în sala de așteptare,...
Secolul luminilor în viața mea
de Cristina-Monica Moldoveanu
În secolul 17 al vieții mele, adică între 16 și 18 ani, cântam încă la virginal împreună cu tinerele doamne ale lui Vermeer. Călătoream cu personalul la clasa a II-a și parcă atingeam tastele...