Poezie
Trenul cu bezele
1 min lectură·
Mediu
Ma urc in tren,
in trenul vietii mele,
tu-mi faci din mana adio
si imi trimiti bezele.
Am urcat in graba,
n-am avut timp de bilet,
am urcat ca sa urc,
fara sa stiu unde merg.
Porneste trenul, viata mea,
porneste catre stele,
ramane-n urma statia
de unde imi trimiti bezele.
Nu te-am vazut plangand
in linistea vacarma,...
m-as fi intors din drum
tragand semnalul de alarma..
Asa ca imi continui drumul,
raman statii in urma vietii mele
si din fiecare, tu,
inca-mi trimiti bezele.
7sept2000
001.820
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin DeRoxas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat