"Trenul toamnei" – 5969 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLinda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
Adam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
Dumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
Ioan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Mitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Trenul toamnei
de Adrian Tarita
Trenul toamnei ne culege pe traseul desuet Gândurile din vacanțe se înghesuie-n vagoane; Amintiri, căzute frunze într-un suflet de poet În amurguri vor vrăji urechiușe de cucoane. Pași lenți vor...
Trenul toamnei
de Ioan Grigoraș
- Trenul toamnelor oprește doar în gările de lut Unde soarele-i dă lunii fantomaticul sărut, Unde timpul trece molcom pustiind un vechi peron Care mărginește spațiul dintre vis și abandon. Eu și-acum...
Actorul
de Mircea Dinescu
Azi scriem poezia pe mari bucăți de pâine arta-i mașinăria de curățat cartofi chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine actor retras ca melcul in pantofi Iată cum din teroare pianul spală rufe...
De tristete
de Sorin Stoica
Eu cred că toamna e un tren Al căilor ferate sufletești, O garnitură cu vagoane crem În care-ți urci tristețea și-o călătorești. Toamna e tren cu gări lacrimogene, Un anotimp feroviar și ruginiu Prin...
Ca o toană, toamnă
de Gabriela Marieta Secu
Ca o toană, toamnă... interesant spus, nu de mine, răstălmăcit insă... Ca o toană - toamnă, o toană de vară ce nu se vrea plecată, vara nu-i pasăre călătoare si nu are nevoie să se ducă in tările...
călători în trenul unei după-amiezi
de Nuta Craciun
vântul nu mă va mai răni i-am cunoscut asprimea când sculpta monștrii în ultimii nori ai acelei după-amiezi i-am revizuit suflarea cu primele păsări ale zilei le privesc zborul în apă înecându-mă în...
Cântecul culorii la mijlocul toamnei
de Marian Malciu
Dacă-mi amintesc bine, cred că ziua de miercuri, 12 octombrie, a fost ultima dintr-o săptămână de vară în mijlocul toamnei, cu temperaturi de treizeci de grade celsius. Mă acomodasem destul de bine...
două frunze
de Crina Albu
ți-a trimis mama cu trenul borcane de zacuscă e senin și azi am inima munte mă sărută soarele pe frunte o pală de vânt pe față mă răsfață frunze în culorile toamnei pe aleea covasnei în gura de...
crochiu de noapte
de Ion Ionescu
crochiu de noapte trenul s-a oprit la două noaptea într-o stație pustie, sub clar de lună, în depărtare orașul scânteiază, un roi de stele mic la orizont, pasărea nopții trece prin castani, apoi...
Kinugawa
de Cristina Rusu
Amintirile mă însoțesc în drumul spre Kinugawa roșul intens al toamnei pe fiecare frunză Trunchiuri umbrite – de pe munte se scurge încet lumina Referințe Trenul de culoare roșie din gara Kinugawa se...
casian
de ioana negoescu
dacă cineva i-ar mușca degetele i-ar consuma privirea ar face față toamnei ar crește din trunchiul lui ar inventa un sfârșit incredibil splendid prelung din care fiecare ar înțelege totul dacă în...
Durerea vine din obsesie
de Valeria Lioara Roman
Mărturisesc că uneori mi-e tare dor să mai călătoresc cu trenul. E-n firea noastră omenească să vrem mereu ce nu avem sau nu putem. Tot așa de firesc o să vină și întrebarea: – Ce sau cine te...
