Căutare

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...

172 poezii, 0 proze

calin dan

Toti asistam la un inevitabil declin al mintilor plecate in vacanta din emisferele corecte de gandire...si declinul e asa dulce... -eu-

1 poezii, 0 proze

Bors Dumitra Sorana

Toti imi spun Dumy. Sunt o fire... zglobie si serioasa, visatoare si pesimista, prietenoasa si timida. Sper sa va placa ce am scris!

1 poezii, 0 proze

Neagu Isabela Bianca

M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...

10 poezii, 0 proze

Schiopota Dragos

Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...

41 poezii, 0 proze

Virgil Carianopol

Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...

26 poezii, 0 proze

Mitrofan (parintele Mitrofan)

SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.

1 poezii, 0 proze

Max Jacob

Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.

5 poezii, 0 proze

George Ciorănescu

George Ciorănescu (1918-1993) George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același...

1 poezii, 0 proze

Toti pleaca

de Eugen Galateanu

Gustul amar al vestilor de dimineata Alaturi de o cafea aburinda ,servita cu ura Gustul amar al minciunilor de fiecare zi Oglindit in imaginea mea, oglindita la randu-i In camerista neiertatoare a...

Cheia de tren

de Gil Vlad

toți pleacă la nemți și noi mergem la ruși îmi spunea cu obidă prietenul meu Releu într-o noapte toridă de mai în \'94 după zece doi\'spe sute de garonne alb, de fiecare pardon,la ruși și la turci ce...

Atelier

simplu....

de Erikka

toti vor sa fie vedete, sfinti, sa fure de la atii... e asa de cool.... ha ha ha.... cand ma gandesc la voi si voi la mine.... ma apuca niste nervi... atata ura avem si atata IUBIRE falsa.... imi...

Exodul increderi

de Lascu Gratian

Tu mai crezi în oameni? Când toți pleacă, cu un sărut Când ai capul plecat Sabia a căzut… Privesc la voi cu jenă și plec… Nu încerc Să trag pe nimeni după mine Ochii încerc să vii deschid, dar nu...

caut să spun nu

de maricica frumosu

vezi că pe ușă scrie ieșire nu bate nu e nimeni să audă m-am închis aici în ghilimele și toți pleacă de pe acoperișuri lângă mine mai trăiesc câteva suflete în cutii de carton nu știu dacă se vând și...

Privirea lor

de Jolanda D.

Stau pe scări umede de marmură, privesc... Cum lumea trece indiferent și se uită Toți pleacă-n altă parte, toți mă ocolesc Încerc să țip însă de durere-s mută... Privesc spre mine greu, parcă vinovat...

punct

de Mâncu Gabriela

când plâng de obicei mă simt ca un punct & chiar dacă uneori prind rădăcini în oameni și lor le pasă în general asta nu e mare lucru toți pleacă spre locul lor până la urmă & nu e nimic ciudat mă...