"Tot mai rar..." – 20499 rezultate
0.01 secundeMeilisearchOvidiu Scridon
Ardelean, buletin de Bucuresti fara voia mea, prins in valul cotidian de treburi publicitare, media, marketing, etc, imi amintesc tot mai rar c-am fost fascinat cindva de muzica si poezie.
28 poezii, 0 proze
Bogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
mercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
Alina Vasilcan
Eu sunt:Albastru Albastru sânge- Simt în mine Acorduri nesfârșite De tonuri cristaline Și odele înalte, Puternic orchestrate- Au dispărut acum Corăbiile-n noapte. Și eu, adânc-adânc, Tot mai adânc, Eu mă scufund În marele albastru surd. Am sânge-albastru Și în mine Se-ntrepătrund Puteri divine. Mi-au revărsat, În suflet și în minte Un mare-albastru, Fără cuvinte...
7 poezii, 0 proze
Danalo S
sunt un om foarte obisnuit,nascuta si crescuta in Arad. Intr_un moment deosebit pentru mine am inceput sa asez versuri pe hartie, si de atunci tot mai asez....
13 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Mihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
Lazar Marian Tudorel
M-am nascut, am murit, am renascut. Totul prin durere! Am facut scoala, facultate si am creat. Prima poezie, publicata in revista liceului,un liceu de matematica-fizica si de militarie. Celelalte...literatura de sertar si idei lasate la dospit. Am fost geniul familiei, speranta familiei, nebunul familiei, iar acum, ciudatul familiei, dar tot mai spera in mine! Si ar mai fi, dar sunt Fecioara si fecioarele se lasa greu dezvaluite in toata goliciunea lor.
13 poezii, 0 proze
Banu Mihai
Nascut in Brasov , anu \'91 , copil destept de mic, isi strica educatia la liceu cand incepe sa cunoasca fete si sa bea alcool, ii place sa scrie dar e la profil mate-info, parintii il considera o stea cazatoare (nu in sensul bun, in cazul in care exista un sens bun), pierde vremea pe calculator dar e determinat sa faca ceva in viata chiar daca nu stie ce, asteapta un semn...chiar daca e tot mai clar ca nu o sa apara...convins ca se va descurca bine..
4 poezii, 0 proze
Tot mai rar
de Florin DeRoxas
treceau rar pasari in zbor spre un pamant mai primitor, si duceau cu ele toate dorurile mele. treceau rar paianjenii rai, peste urmele pasilor tai, si duceau cu ei, mereu duceau, amintiri ce-au...
Tot mai rar
de Raluca Oprita
Îți vedeam partea dinspre lună a feței crescuseră buruieni și din ochi ieșiseră bufnițe de atâta umbră îmbătrâniseră norii nu se mai puteau opri din ploaie ieșea un frig umed prin tine ceața venea în...
Tot mai rar...
de Grig Salvan
tot mai rar ni se-mpreună pașii și palmele-ostenite-n rugăciune tot mai singuri cărăm pe sub stele fărîma de lumină din tăciune… tot mai rar ne pîlpîie gîndul în ochii aplecați peste tăceri tot mai...
Tot mai rar nopțile mele
de petre ioan cretu
în care tot mai rar nopțile mele sunt fulgerate de trupuri fierbinți de femei de fapt nopțile îmi sunt din ce în ce mai triste mai pline de dureri oasele mi se tânguie ca o orgă cu tuburile sparte...
Trec norii tot mai rar...
de Alexandr Sergheevici Pușkin
Trec norii tot mai rar în lungul lor alai; O scump luceafăr trist, ce seara îmi răsai, tu-nvălui în argint și șesurile toate, Și golful ațipit, și stâncile-nnoptate; Sub licărul tău slab, o tainic...
scrii tot mai departe de oameni. concepția
de Ela Victoria Luca
mamă, am început să scriu tot mai rar și tot mai de departe de oameni, încerc să țin atâtea lumi în mine, să uit de gropi, să strâng bine de chingi. uneori obosesc, simt prea mulți deodată și-s...
Tot mai mult întuneric
de ion untaru
Nici zilele care au urmat, nu au fost mai bune și apelez din ce în ce mai des la serviciile acestui băiat de suflet al vecinului, Cătălin care nu are mai mult de doisprezece ani. Mi-am procurat un...
ce mai biserică
de ion toma ionescu
ce mai biserică mi-am construit cu turla între dealuri îngenunchiate de ploi tot mai rar în clopotniță foșnește Dumnezeu troznesc căpriorii și eu...
nu-i așa că ne-am spus tot
de Nuta Istrate Gangan
încă ne mai atingem doi ghețari într-o antarctică oarecare încă ne mai aprindem două focuri care își ling rănile unul altuia rar tot mai rar doar atunci când singurătatea devine demențială suntem...
te mai gandesti la ea?
de Jules
te mai gîndești din cînd în cînd la ea? Din ce în ce mai des sau tot mai rar? Eu simt aproape-n fiecare zi cum plîngi. De ce o lași să se întoarcă din trecut? De ce îi lași fantoma să bîntuie tăcut?...
