"Tot ce mi-a ramas de la tine e numele tau" – 20499 rezultate
0.05 secundeMeilisearchChitoveanu Victoria
O viata de om oarecare. Frgment autobiografic din:Ramas bun, insula Vancouver! Daca s-ar intampla minunea,sa-mi reiau viata de la capat, mi-as alege meseria de calator fara tinta pe Terra, sa traiesc momentele magnifice in orice clipa, atunci cand as simti ca fac parte din ceea ce vad oriunde m-as afla pe Pamant. M-as considera un naufragiat al clipei necunoscute in care ma aflu sau care se afla in vecinatatea mea, mi-as dori ca viata sa mi se transorme intr-un zbor de-a lungul si de-a latul Terrei, cu opriri care mi-ar permite atat cat sa vad frumusetile necunoscute, pornind cu sufletul gol, plecand cu el incarcat cu tot ce as dori sa vad, atunci m-as ridica spre steaua mea cu sufletul impacat: am trait, am vazut tot ceea ce se putea vedea, tot ce inseamna frumusete pe Terra! Ferice de cei care au cea mai mare parte a vietii lor programata de marele Creator pentru asa ceva! Data nasterii: 2 sept. 1944 Brasov Profesia:medic veterinar Pseudonim folosit: Megrig Smaranda Megrig este mult...
14 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Cirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Dorotea-Laura Ianc
M-am nascut la 17 noiembrie 1986, la Oradea. Am absolvit ciclul primar intre anii 1994-1998, la Scoala cu clasele I-VIII 'Andrei Muresanu', din localitate. Prima mea'creatie'am scris-o in clasa a treia(era un fel de basm-'Fat-Frumos cu ochiul de panseluta', de 4!!!capitole, fara nici o linie de dialog...) Gimnaziul l-am absolvit la Colegiul National'Mihai Eminescu', la o clasa cu predare intensiva engleza si am ramas tot aici la liceu, alegand profilul de bilingv-engleza. Am inceput sa scriu mai mult de pe la inceputul clasei a9-a, cand ma indragostisem iremediabil(cel putin, asa credeam eu pe atunci...) de un coleg de clasa. Nu imi pot defini stilul, nu prea am un model dupa care sa ma inspir, si un fapt pe care mi-l reprosez extrem de mult e ca nu citesc suficient. M-as bucura daca asa-zisele mele opere ar fi considerate postmoderne, cu toate ca simt ca multe ar mai trebui cizelate, in timp ce altele sunt poate prea cuminti si seci ca sa apartina curentului. Abia astept sa pot citi...
44 poezii, 0 proze
Lenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
Furdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
Burghelea daniela
Sunt un om ca oricare,cu suflet,cu vise,cu dureri si cu bucurii marunte de-altfel,multumit de tot si suparat pe toate,cu un eu zburlit a nedreptate si totusi invins de neputinta de a fi zeu.Sunt un om ca fiecare, cu un nume cat se poate de comun,cu un miez de viata putin uscat,putin ranced,dar cu destula seva care-mi da putere si pofta de a trai,alaturi de familia cu care m-a binecuvantat Cel de Sus.In curand voi rosti cu mandrie ca am 46 de ani,cu doar 25 pe cartea de munca,incercand cateva locuri de munca ca si contabil(ceea ce fac si acum).Candva am mai avut tentative de publicare,naive ce-i drept dar care au ramas doar atat.Mi-ar place sa ma pot intoarce in timp chiar si atat.
33 poezii, 0 proze
Iordache Adrian
Pt. ca toti poetii sunt nascuti morti, sau cam asa ceva....nu mi-a ramas alta alternativa decat sa ma nasc viu, sa traiesc in aceeasi stare si sa mor tot viu. Dupa - nu stiu ce o sa fie. Oricum, si poetii nascuti morti isi platesc taxele catre Stat :)
9 poezii, 0 proze
Nonciu Dragoş
Scriu de când mă știu, public peste tot; pe unde sunt acceptat. Mulțumesc lui Dumnezeu, pentru harul ce mi l-a dat, nimic nu este mai frumos pe lume, decât închipuirea frumoaselor clipe de fericire și așezarea lor pe hârtie. O floare, și-un pic de nebunie, e tot ce-ți trebuie pe cerul albastru.
531 poezii, 0 proze
Rad Lavinia Florentina
Asemeni unei viori în mana Marelui Maestru,asa îmi doresc sa fiu. Vreau sa ma pun la dispozitia lui Dumnezeu cu tot ce El mi-a dăruit. Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec printre carti ori cu penita în mana. Daca rodul penitei ori simfonia viorii va foloseste într-un fel... tineti minte: nu vioara merita laudele... ci Maestrul. Fara El, NIMIC!
7 poezii, 0 proze
Tot ce mi-a ramas de la tine e numele tau
de B-Ela
Azi noapte am avut un vis ciudat... alergam prin noapte, dureros de intunecata, arsesera stelele pe cer argint viu, inca fierbinte cenusa lor imi ardea talpile Numele tau ma striga de undeva,de...
În numele sinapsei
de Dorotea-Laura Ianc
Mai sunt trei zile! Ba nu, dacă scădem acele 45 de minute până la miezul nopții, atunci rămân doar două! Sunt atât de fericiă, încât nu îmi pasă nici de mirosul câinesc pe care îl răspândesc(la urma...
Tabăra de acasă (2)
de Monica Mihaela Pop
\"Am scris în copilărie, așa cum numai un copil poate scrie, cu stângăcie, pentru a da frâu liber imaginației. Îmi exprimam stările sufletești în cuvinte simple, doar pentru a le da o formă. Am scris...
O seara
de adrian G
Imaginea-i prea neclară ca să pot să mai disting ceva concret, capul se simte ca o bilă de fier ruginit dar nu pot să mă opresc..n-am de ce. Dacă aș avea doar opt litri de sânge..paharul ăsta mi-ar...
15-06-08. Pogorârea Sf. Duh. (Rusaliile) Mânăstirea Crasna-Schiulești, Prahova.
de Elisabeta Branoiu
E dimineață. Mă scol și privesc pe geam cerul înnourat, plouă mărunt, parcă plânge și el odată cu mine. Un vaiet mut, cerne în inima mea prea multă tristețe venită din partea fraților mei...
cei șapte contra tebei
de Catalin Pavel
I. orice început e o barbarie. deschizi ochii și lumea te înjunghie cu înfățișarea ei. ce se poate întîmpla mai mult la poarta ochilor mă voi prăvăli pînă tîrziu, pînă ochiul copilului de demult se...
Féadel partea a 4-a
de Beyond Birthday
\'\'Îi greu pentru mine acum, țin minte mereu ce a spus tatăl meu, cel care mi-a fost și dascăl: -Tu știi ce-ți dorești! Eu nu vreau ca tu să duci lipsă de ceva. Doar ești fiul meu. Tatăl meu nu a...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
Tătăl meu a făcut școala militară la Oradea și are gradul de sublocotenent în rezervă. Acum regretă că nu a rămas în armată. „ Eram azi, cel puțin colonel “, zice de multe ori cu amărăciune. A...
Tu!...nu vezi...
de Jolanda Dósa
Mi-am dat seama că nu mă pot increde nici in omul ce dimineața apare lângă mine…același in fiecare zi…și am văzut că nimic nu se rezolvă de la sine…nici vreo figurantă ce-și ține de geanta de firma...
Începutul lui Celan
de Dorina Șișu
Acum e prea târziu să-mi fie dor de Celan, dar, dacă știam că se va omorî, îl dădeam de-a dura prin fericiri până îl prosteam. Așa, ce naiba am făcut? M-am mirat ca un bou de el! Mă miram că citește,...
