Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Tot ce ating moare"20499 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
Daria GordonDG

Daria Gordon

AutorAtelier

Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.

21 poezii, 0 proze

EI

Eduard Ialomiteanu

AutorAtelier

M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.

30 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

Gudila Aurelian DanielGD

Gudila Aurelian Daniel

AutorAtelier

Sunt tot ce vezi, atingi si nu E!.

7 poezii, 0 proze

veronica balajVB

veronica balaj

AutorAtelier

Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...

9 poezii, 0 proze

Horvath PaulHP

Horvath Paul

AutorAtelier

Tot ceea ce fac si tot ceea ce vreau va deranja pe cineva... sau va imbuna pe cineva... insa eu nu voi fii niciodata atins de ceea ce nu ma va omori.!

4 poezii, 0 proze

mercas ramona vasilicaMV

mercas ramona vasilica

AutorAtelier

ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.

18 poezii, 0 proze

Liliana RLR

Liliana R

AutorAtelier

"...tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptura buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca." - Filipeni 4:8

5 poezii, 0 proze

EM

ENESCU ALINA MARIA

AutorAtelier

.....tot ce am fost, tot ce sunt, tot ce voi fi.... vor ramane...in praful universului ce se hraneste cu povestile sufletelor noastre

1 poezii, 0 proze

VS

VIOLETA STIKA

AutorAtelier

tot ce poate fi un om intr-o viata pe acest pamant

7 poezii, 0 proze

Tot ce ating moare

de Lup Casiana

Mi-aș fi dorit să pot Să îți arăt că te iubesc Fără să îmi amintesc de tot De ceea ce ma feresc. De-aș încerca să te ating Ochii ți s-ar întrista Parcă orice foc eu sting.. Folosindu-mi inima. Uneori...

PoezieAtelier

sonata arctica

de emilian valeriu pal

eu sînt săgeata unui arcaș care stă la pîndă se-așază de cu seară pune un genunchi în pămînt ascultă cum își îngroapă femeile fața în pernă mîinile mele sînt ascuțite și înmuiate în rădăcini otrăvite...

PoezieAtelier

acolo unde se duc jobenele fără magie să moară

de emilian valeriu pal

în fiecare dimineață un altul se ridică din mine se spală pe dinți pleacă îmi aruncă din tocul ușii o privire plictistă ochii mototoliți capilarele încîlcite își face cruce cu limba apoi începe la...

PoezieAtelier

caderea unei fantome

de cristina kudor-bandi

-când ai încetat să crezi că totul poate fi reparat? -atunci când singurul lucru pe care mi-l doream a disparul, lăsând în urma lui doar o cicatrice mare, o cicatrice ce nu se vindecă, e prea multă...

Atelier

scarborough fair

de emilian valeriu pal

pe nevasta lu romică au găsit-o moartă în casă lîngă ușa de la intrare. pe bărbie se scurgea un firicel de sînge. în rest nimeni nu știe ce avea. înainte să fugă cu un patron de gater de pe valea...

ProzăAtelier

O tristețe în fericire...

de Nelia Viuleț

De ce lumea trebuie să plângă? De ce trebuie să suferim atât din dragoste? Eu nu pot înțelege de ce atâtea lacrimi. Nu poate fi fericirea împlinită fără ele? Și stau și plâng în continuare, de mila...

Atelier

Clipe

de Andrei Dumitrescu

Fiecare clipa trebuie pretuita ca si cum iadul i-as sta la capatul celalalt in asteptare.Ca pe ultima curata,ca pe ultima pura.Ca pe ultima. Fiecare gand ar trebui aruncat in fata splendorilor...

ProzăAtelier

transparent

de george vasilievici

Ce se vede prin oamenii de gheață? Migrații de limpezime ce-ating sfârcul lui Dumnezeu Și conduc totul cu promisiunea Lui totul plus unu. Amăgirea ne face directorii Spitalului de Nebuni unde Praful...

PoezieAtelier

pentru tine...

de chira florentina

ca te-am iubit...o stiu doar eu si cat de mult tot numai eu- sau,poate mint si n-as prea vrea, poate si bunul Dumnezeu. cat te doresc acum nu pot sa spun oricum,enorm...mai mult ca niciodata in gura...

PoezieAtelier

Lipsuri și indiferență

de luminita gabriela

1 Petale de flori, Pică din nori, Pe urmele tale, Ce duc în locuri natale. 2 Stele se sting, Când nu te ating, Știu că mă mint, Dar vreau să te simt. 3 Râuri iar seacă, Când îmi spui: \"-Pleacă ! \"...

PoezieAtelier