"Toate aceste micuțe acoperișuri" – 20371 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMirela Zafiri
www.mirelazafiri.ro Soprana Mirela Zafiri… muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb și farmec scenic, frazare bine controlată, inteligență evidentă. Toate aceste atribute încorporate într-o vizibilă plăcere de a cânta. Este genul de cântăreț care simte relația scenică și oferă satisfacție interlocutorului pe plan muzical și intelectual deopotrivă… Georgeta Stoleriu Născută în Lugoj, Mirela Zafiri studiază pianul, viola și chitara încă din primii ani de școală. Licențiată în canto a Universității de Muzică București, clasa Prof. Univ. Georgeta Stoleriu (1997), absolventă a Masterului Universității de Muzică, specializarea Artă vocală, la aceeași clasă (1999). Master-class: Georgeta Stoleriu - Izvorul Mureșului (1994), Piatra Neamț (1996), Mariana Nicolesco – Brăila (1998), Toma Popescu – Viena (1999), Ionel Pantea – Budapesta (2ooo). Doctor în știință al Universității Naționale de Muzică București, (2008). Prin disponibilitățile sale largi și vocația scenică evidentă, tânăra...
47 poezii, 0 proze
Florin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
Andreea Filofteia Vîlcu
M-am născut la 06 decembrie 1988, în orașul Brezoi din județul Vâlcea. Am început în orașul natal cu școala primară și cu gimnaziul, urmând și ciclul inferior liceal în același loc. Am "debutat" literar în cadrul unei reviste școlare încă din anii 1999, fiind undeva prin clasa a treia, cu proza scurtă "Gânduri pentru mama". Urmeaza alte apariții de proză scurtă în cadrul acestui proiect desfășurat de către liceu, după care, la vârsta de 16 ani încep o colaborare în regim de redactor cu un ziar saptămânal local. În 2006 mi se oferă o altă colaborare în regim de redactor în cadrul unei reviste lunare din Râmnicu Valcea, distribuite și în Germania. Simultan scriu poezie și proză scurtă și pentru un alt cotidiam săptămânal dâmbovițean, ulterior devenind Secretar General de Redacție în cadrul revistei sus amintite. Am reununțat însă mai târziu la toate aceste lucruri, momentan făcând încercări de a realiza proiecte personale.
24 poezii, 0 proze
Anca Anitei
Faceti-va timp sa cititi aceste minunate randuri... Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca...
16 poezii, 0 proze
Crina P.
Dupa cum usor se poate observa, toate poeziile mele sunt adresate unei singure persoane... muzei mele! :) Stiu ca nu am nici studiile si nici talentul necesar pentru a scrie versuri, insa aceste randuri reprezinta gandurile mele, un capitol din viata mea! C., eu ma pot reindragostii, dar tu ce te faci fara dragostea mea?! ;)
14 poezii, 0 proze
florentina craciun
Eu sunt cel mai drastic critic al meu. A-si vrea sa cred ca atunci cand paginile mele vor ajunge in fata cititorului vor intruni toate conditiile pentru a-l determina sa nu paraseasca aceste randuri. Ambitia este o trasatura de personalitate pe care o doresc dezvoltata bine la mine. De fapt, prin lucrarile mele, sper sa ambitionez mai multi scriitori de a veni aici pentru a se desavarsi. Ambitia insa trebuie sa fie limitata de legile firii... Deci va trebui sa vrem ce putem !
24 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Adrian A. Agheorghesei
Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...
108 poezii, 0 proze
COMAN FLORINA
Sufletul omului vibreaza la auzul unui cant de pasarea, la mirosul unei flori...la atingerea dragostei! Nu-i pacat sa nu cantam aceste minuni lasate de Dumenezeu, sa se bucure si alti de ele?! Iubiti-va, dragii mei si nu uitati mai intai de toate ca suntem OAMENI!!!!!!!!!
4 poezii, 0 proze
Kenzaburō Ōe
Laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Kenzaburō Ōe, născut la 31 ianuarie 1935, este un romancier japonez. Kenzaburō Ōe s-a născut în 1935 într-un orășel din pădurea insulei Shikoku. Familia sa e foarte veche și nimeni din clanul său nu a părăsit acele locuri ca să mergă la oraș. Femeile din clanul Oe jucau rolul unor povestitoare și i-au relatat legendele locului inclusive istoria unor mici revolte locale, petrecute în timpurile restaurație Meiji povești care aveau să-și pună amprenta asupra scrisului său.. aceste povestiri mitice pe care Oe le-a auzit din vremea când era doar un copil conțineau o viziune unică, specială asupra cosmosului și condiției umane. Al Doilea Război Mondial a izbucnit când Oe avea șase ani. Educația militaristă a pătruns în toate școlile iar Împăratul a devenit zeu și monarh în același timp. Pentru tânărul Oe, care învăța in acelasi timp miturile naționale și pe cele ale satului unde se născuse, de multe ori acestea două intrau în...
0 poezii, 0 proze
Toate aceste micuțe acoperișuri
de Dafina David
Ai rugat lumina să urce pe dealuri. Către mine nu se risipește nimic, frunzele sunt uitate, coaja lor dulce îmi strânge deja palma și-mi netezește linia cea mai adâncă. Odată de mult au fost aripile...
Ajunul sambetei
de Claudiu Moldovanu
Bufetul “Steluța” era departe, după biserică, lângă plopii mari din strada Mitrea Cocor. Domnul Perian pașea ușor grăbit, alegându-și cu grijă pavelele mai stabile de pe trotuar. Pornind dinspre...
Aragena - Locul Îndepărat ( Capitolul 4 )
de Băbăruși Cristian
Trecură două zile de la acea nefericită întâmplare cu video-mesajul acela suspect. Nu se întâmplase nimic. Își zise că dacă până acum nu a pățit nimic, nici de acum înainte nu va avea ce să pățească....
Ireversibil (6)
de Mondea Adrian
Pe Calea Vitan oamenii s-au hotărât să nu se grăbească. Străzile sunt goale. Și de ce s-ar grăbi dacă este luni și este începutul săptămânii. La un capăt de stradă, izolați, totuși, câțiva trecători...
Despre metempsihoză și eoni
de Steliana Fieraru
După dicționar metempsihoza – etimologic, “deplasarea sufletului” - este o concepție mistică potrivit căreia sufletul, după moartea trupului material, trece în cel al mai multor viețuitoare. Conform...
În vis peste blocurile viitorului
de Dragoș Vișan
Pierderea cunoștinței amețeala ce mă cuprinde după lovirile sub centură primite de la cei care mă cred idiot de la sistemul acesta vrăjit de-un deștept nu se compară ce a pățit Saly la 69 de ani cu...
Povestiri mincinoase
de dumitru ionut
De curand am fost in muntii Macin si am ramas placut uimit de maretia acestor munti, care au rezistat cu succes atat vitregiilor naturii cat si exploatarii impuse de om.In dum spre Macin, am schimbat...
Fratele Mium
de Ion Madalin Onisoara
Vântul zguduie rău ținutul. Sobele scot fum mai rău ca oricând. Dacă te uiți douăzeci de minute pe fereastră te plictisești. Vântul face să zboare totul, până și bucăți de țiglă, ziare, hârtii,...
în absența porumbeilor
de Leonard Ancuta
uimitor lucru că te poți bizui pe senzații străine cum se întîmplă în momentul în care treci un soare micuț din gură în gură și pui un nume simplu acestei chestii și mai ciudat e că poți pune același...
Curentul...
de Cătălin Angelo Ioan
Acea duminică de primăvară începuse ca o solie a unei vremi deosebit de promițătoare. Razele soarelui se furișau printre faldurile draperiei, ca o mână invizibilă ce-i mângăia obrajii. George se...
