"Tatăl nostru, Dinozaurul" – 20141 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Ioan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Theodor Mommsen
Theodor Mommsen ( n. 30 noiembrie 1817 Garding, în sudul provinciei Schleswig - d. 1 noiembrie, 1903) a fost un istoric și jurist german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1902. Motivația Juriului Nobel "Cel mai mare maestru în viață al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerație mai cu seamă monumentala sa Istorie a Romei". Viața S-a născut în anul 1817, la Garding, în Schleswig. Tatăl său, Jens Mommsen, a fost pastor luteran. Studiează dreptul la Kiel (1838 - 1843). După susținerea tezei de doctorat își câștigă existența predând istoria și geografia la diferite licee din Hamburg. În același timp pune la punct și publică Die römischen Tribus in administrativen Beziehung (Districtele romane sub raport administrativ) care prevestea deja o puternică tendință interdisciplinară: studiul dreptului roman în strânsă legătură cu cel al istoriei antice și cu cel al filologiei. În felul acesta, era convins el, se reușea o reconstituire integrală a istoriei și a...
0 poezii, 0 proze
Petru ROMOSAN
Tatăl: Samoilă Mama: Floarea Căsătoril cu Adina Kenereș (prozatoare) Absolvent al Liceului George COșbuc din Cluj (1976). Angajat în București la o galerie de artă a Fondului Plastic (1981-1988) Debut cu vss. în rev. "Tribuna" (1972) Debut ed. cu vol. vss. "Ochii lui Homer" (1977, Premiul uniunii Scriitorilor RSR). În sept. 1988 reușește să treacă clandestin granița în UNgaria după o tentaivă eșuată în aug. "M-a ajutat Dumnezeu, altfel nu îmi explic de ce ofițerul de grăniceri care a oprit căruța în care eram i-a cerut actele doar călăuzei mele.[...]" Stabilit din 1988 în Franța, la Paris, unde înființeazăp o galerie de artă. Revine în România în 1998 și întemeiază împreună cu soția sa Ed. Compania. Autor al antologiei "Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române" (București, 2001). "Ochii lui Homer" - CLuj, 1977 "Comedia literaturii" - București, 1980 "Rosa canina" - București, 1982
12 poezii, 0 proze
Ioan Ghip
Poeziile sunt scrise de tatal meu, Ioan Ghip care locuieste in Localitatea Barghis, judetul Sibiu.
65 poezii, 0 proze
Alexandru Cristian Miloș
DATE BIOGRAFICE: -Mama Florina(invatatoare) tatal Virgil(colonel de armata) -Studii; -clasele primare in Oradea -liceul teoretic ,,L.Rebreanu,, Bistrita 1971-1974-student la I.M.F-facultatea de medicina generala,Cluj-Napoca; intrerupe studiile si nu mai reia pregatirea in domeniul medical. 1995 -membru al Uniunii Scriitorilor din Romania -membru IWA (Asociatia Internationala a Artistilor si Scriitorilor din Bluffton,Ohio,USA) 1996 -este inclus in dictionarul WHO'S WHO al Centrului Biografic International din Cambridge,Anglia. -apare cu o placheta continind noua poezii (in limbile engleza si franceza) in colectia ,,the POET,,din USA -membru LITERART-XXI (Asociatia Internationala a Scriitorilo0r si Oamenilor de Arta Romani- Springfield,Washington, SUA) 1999 - membru al Academiei de Stiinte si Arte din Messina,Italia BIBLIOGRAFIE; 1994-vol,,Stelele amintite,, (ed.Tipomur,Tg.Mures) 1994-vol,,Fiinte de lumina,, (ed.G.Cosbuc-Fundatia Transilvania,Bistrita) 1995-vol,,Nume din...
4 poezii, 0 proze
Turcan Cristina
Imi place sa scriu poezii de mica.Tatal meu mi-a inspirat dragostea catre poezie.Toate poeziile care le-am scris sunt despre mine,despre oamenii care ma inconjoara.Iubesc poezia.De ele stiu doar parintii mei.Nu le-am citit nimanui altcuiva.
1 poezii, 0 proze
stan madalina
mam nascut la husi.....la 4 ani jumate mia murit tatal,la 9 ani mama a plecat in italia,la 11 ani mam mutat in vaslui si imi traiesc viata cu zambetul pe buze.
1 poezii, 0 proze
Wolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
Tatăl nostru, Dinozaurul
de Somesan Sergiu
Tatăl nostru, Dinozaurul Capitolul 1 Trei ieșiri la creastă Trei ieșiri la creastă ar fi trebuit să fie suficiente pentru o singură zi de instrucție, dar plutonierul adjutant Tom Trame, instructorul...
Vis... Sau... realitate?!
de Cîrciu Alexandra
Vise, idei, gânduri, dorințe, aspirații... Atâtea sentimente și idei, toate menite pentru a descoperi, a afla cât mai multe... Dar care-i enigma omenirii? Nu cred că există vreun om, vreun suflet,...
Când am înțeles că uzina moare
de Daniel Lăcătuș
Oraș monoindustrial într-o epocă de tristă amintire pentru unii, de bunăstare pentru alții, orașul Călan, supranumit și cetate a fierului cu decenii în urmă, a cunoscut regresul cu fiecare an...
Zodii și epigrame - Urziceni 2012
de Gârda Petru Ioan
Dubla personalitate a bărbatului matur Sunt BERBEC finuț, de rasă, Blând ca soț, supus... și-apoi, Când mai scap și eu de-acasă, Oi, oi, oi, oi, oi, oi, oi! Atenție, părinți! Când e dus la PEȘTI...
Interviu la Realitatea TV, 100% - Ediție de Colecție, (decembrie 2005)
de Dan Puric
Robert Turcescu: Bună seara, doamnelor și domnilor! Confruntarea “100%” din această seară este una aparte. Începe să devină, aș putea spune, o tradiție pentru emisiunea „100%”. E o confruntare de...
Jocul de-a mama și de-a tata
de lupu ionut catalin
mi s-a pus pata pe tine/ o pată mare cât o zi de post/ cât un oraș de post/ cât tot universul de întunecată/ cât toate pietrele râurilor de curată/ în ea am prins și un jocheu cu degetele înfipte-n...
Bă, românii mei
de Marius Marian Șolea
BÃ, ROMÂNII MEI Ne-a dat Dumnezeu o Românie mică pentru a încăpea în inima noastră... Sunteți poporul căruia lașitatea, hoția și trădarea îi curg prin vene, amestecate cu sânge. Nu aveți nici un fel...
Față-n față cu potopul
de Ina Simona Cirlan
- Stimați vecini, prieteni... concetățeni! V-am convocat pe fiecare separat ca persoane și pe toți împreună ca și comitet pentru că am intrat în posesia unor informații de foarte mare importanță....
Anii cinematografului (I)
de Ghinea Nouras Cristian
„Loana” și chinurile Facerii. Epoca de piatră vs. „Epoca de Aur” Vipia se făcea simțită în sala de proiecție arhiplină, duhnind a transpirație, cu balcoanele ticsite și mâncătorii de semințe plasați...
Cum am supraviețuit Cretacicului
de Alexandra Alb Tătar
Iubiți copii turturelele s-au născut din licăririle ochilor voștri și văzându-le dinozaurii din privirile noastre s-au îmblânzit turta dulce s-a copt din căldura mânuțelor voastre și gustând din ea...
