"Sufletele din mine/1" – 20194 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMatei Octavian
n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...
15 poezii, 0 proze
LMLELIA MOSSORA
Profesor de limbă și literatură romană si franceză, Lelia Mossora s-a născut pe 26 iunie 1951, în Hîrlău, localitate apropiată Cotnariului, în județul Iași. Moștenește harul artistic de la tatăl său, fost marinar de cursă lungă și mai apoi professor, care în lungile-i peregrinări prin lume, își scria memoriile în pagini de o deosebită frumusețe și sensibilitate. Lelia Mossora a debutat în anul 1968 în revista “Iașul literar”( revistă care astăzi poartă numele de “Convorbiri literare”) sub îndrumarea maestrului Horia Zilieru, pe atunci secretar general de redacție la revista amintită. Dupa termianarea liceului, își urmează studiile la Facultatea de litere din Iași, Universitatea “Al.Ioan Cuza”. Funcționează ca profesor la mai multe școli, până prin 1990, când are „privilegiul” să lucreze la școala unei case de copii din judetul Iași, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor așa cum nu ar fi reușit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine și anii aceia m-au marcat profund...
14 poezii, 0 proze
Naan Lea
Nascuta 02.05.1986 - Brasov, Romania. Scriu ocazional, ca si cum as picta. Iubesc muntele care ma ajuta intotdeauna sa-mi refacc fortele si sa-mi intaresc increderea in mine insami si in oameni. " Vino, crengile de brad vor matura praful din sufletul tau, norii iti vor pune iar in miscare mintea amortita si dulcea apa a izvoarelor de munte iti va da putere, dragul meu prieten".
8 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
ALAnolia Lorei
Adevărata mea cunoaștere e SUFLETUL și nu grămada encefalică compusă din spuse de alții sau lucruri citite, învățate pederost! ...am obosit să-mi hrănesc creierul,scurgîndu-mi sufletul,dar sper că pînă la urmă cel dintîi nu-l va lăsa pe celălalt să moară și va avea grijă de mîntuirea lui. Născută în Republica Moldova, anul 1989,ziua-13 iunie. Am început să scriu pentru a-mi elibera trupul de focul gîndurilor, ce se zbat în mine și-și cer eliberarea--ca niște roiuri de "păsări negre". Nu am o pregătire "profesională".Scriu așa cum simt și ce simt. Incepind cu sf. anului 2009, poeziile mele mai sunt publicate si-n revista "Roua stelară", multumesc realizatorilor ei, căci e o punte necesară tineretului de aici,peste hazardul societații de azi. (Nu fac artă din cuvinte... transmit mesaje... recepționate din aburii naturii, încălziți de ani... veacuri.)
48 poezii, 0 proze
Ssalonikia
Stiu ca nu am venit la un parking,dar vreau sa parkez sufletul meu linga ale voastre! Exista inca un loc liber? (va rog sa ma scuzati pentru scrisul meu,dar lipsesc de la Romania 21 de ani si am sa merg acolo 14 ani,sper ca scriind aici o sa-mi amintesc din nou sa gindesc romineste,sa scriu romineste,sa gasesc in mine cuvinte de care am uitat...) Va amultumesc pentru locul de parking,o sa am grija sa nu arunc gunoaie:)
1 poezii, 0 proze
UMunciuleanu milena
Ma numesc Unciuleanu Milena Maria. Am absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia la sectia filologie in 1989 (actuala Scoala Centrala). In 1994 am terminat Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti. Anul acesta voi absolvi la Facultatea de Litere din cadrul aceleiasi universitati masteratul Teoria si practica editarii. In prezent predau limba engleza la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu din Bucuresti, dar visul meu este sa devin redactor. Scrisul reprezinta pentru mine o modalitate de imersare intr-o lume paralela, un paliativ i pentru toate frustrarile aduse de aceasta societate consumista, materialista , in care sufletul si tot ce tine de spiritualitate e marginalizat, ca o boala de care ar trebui sa te vindeci
4 poezii, 0 proze
AAlina
Nascută pe data de 7 decembrie 1979 la Medgidia, provin dintr-o familie săracă dar care a știut să ne învețe valorile cele mai de preț ale existenței noastre pe această lume ... Sufletul și Omenia ... Nu am urmat scoli deși mi-aș fi dorit, nu scriu corect, de foarte multe ori fac greșeli gramaticale și nu numai , dar scriu din suflet , nu din minte ... Construiesc din suflet cuvinte pentru a-mi creea un loc al meu...îl decorez așa cum știu și pot mai bine... Aici nu vei găsi proze și nici poezii...nu sunt cuvinte greu de înteles ... sunt cuvintele unei persoane simple ...ce duce pe umeri ceea ce destinul îi oferă și regretă un pic, ceea ce destinul îi ia. Citește între virgule, între puncte, între spațiile lăsate libere dintre un cuvânt și celalalt ...poate te vei recunoaște...
3 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Sufletele din mine/1
de Nistor Andrei Ovidiu
Traversări luminate de atâția indivizi periculoși Uite-l! Eu! Alt eu! M-am scârbit de atâta kfc și de kilele astea de pe burtă puse din cauza depresiei mele Orizontale, frontale, direct legată de...
O IUBIRE DESTRAMATA 1
de nicolae costel alin
partea 1 O IUBIRE DESTRAMATA 1 Era inceputul luni mai ,eram plictisit de viata si de tot ce se intampla pe langa mine.Cu putin timp in urma statusem cu o fata pe care o cunoscusem la cheful unui...
lucruri... perceptele naivitatii
de Florin Opran
LUCRURI… Capitolul 1 Perceptele naivitatii Mult timp am incercat sa raspund la intrebari si sa gasesc un rost pentru orice. Sunt lucruri atat de complicate incat, de cele mai multe ori, privirea...
Jurnal din vremea Marilor Pitici -1990-2007
de Sorin Rosca (Rosentzveig)
In țara asta cu trei guri cineva mușcă din mine și nu se mai satură, cineva îmi ascunde printre rînduri fărîma bucuriei, îmi întoarce lumina pe dos ca pe un ciorap... În zori, cerul mocnește a...
27.13
de Fluerașu Petre
figurile de ceară-mi stăruie în minte madama-ntunecată zâmbește perfid în penumbra vizuinei ei din dinte... plină de pânze fine, aduse de departe tesături ce-odată acopereau sufletele moarte care în...
Micha (1)
de Alexandra Ivan
Îmi pregătisem discursul dinainte. Nu mi-era greu să mă văd exact cum m-ar fi văzut el... până la urmă, totul e o chestiune de perspectivă. *** Toate, viața mea, imaginea lui, zilele și vântul......
partea 5 din GNUM
de Bogdan Gagu
Scria. Scria din ce în ce mai mult. Reușea să lege fragmentele între ele. Totul i se părea prea simplu și se întreba de multe ori de ce nu a făcut lucrul ăsta mai devreme. Era atât de bun. Prea bun...
eu. o copie la indigo
de Elena Mladinovici
câteodată mă opresc din mers și mă strâmb în oglinzile oamenilor: seamănă prea mult cu mine! mă simt de parcă viața mea ar fi un indigo pe care prea mulți și-au imprimat sufletele sunt o copie a...
Suflete locuite
de Ștefănescu Romeo-Nicolae
Sufletele noastre sunt purtătoare de emoții și vibrații ale luminii Uneori sufletul meu e locuit de îngeri Alteori de gânduri... și mintea mea uneori coboară... în inima sufletului unde își purifică...
La cules de rodii în cartierul Rahova 40
de Anni- Lorei Mainka
Am revenit în 1980 ca studentă în Sulina copilăriei mele. N-am mai locuit nici la familia Cauciuc (pentru memoria mea ei rămân Ciocan!) nici la hotel „Farul”, ci la familia Frangetti, cu care seara...