"Străbunii – întoarcere la rădăcini" – 3738 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
PCPalaga Cristine
trupul...stranie mostenire,stranii mostenitori...
1 poezii, 0 proze
ICiulian cimpoeșu
- născut la 12 iulie 1970, Broșteni, jud. Suceava. - laureat al concursurilor de creație literară "Octavian Goga", "George Suru", "Nichifor Crainic", "Magda Isanos - Eusebiu Camilar", "Ion Minulescu", "Sensul iubirii", "Tudor Arghezi", "Porni Luceafărul...", "Vasile Alecsandri"; "Gh. Pituț". - menționat în volumul „Memoria Dornelor – oameni de seamă” - poezii publicate în: "România literară", "Dacia literară", "Flacăra", "Bucovina literară", "Ramuri", "Convorbiri literare", "Contemporanul", "Antiteze", "Țara fagilor", "Pământ străbun", "Nord Informația". Apariție într-un volum colectiv (Antologie de creație literară) editat de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Giurgiu. e-mail: iuliansfilie@yahoo.com
55 poezii, 0 proze
CRCostinela Rolea
Studentă în anul IV la Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, facultatea de Istorie și Filologie(Limba și literatura română - Limba și literatura engleză). Participantă la: Concursul Național de Creație Literară organizat de cenaclul literar "Pavel Dan" din Timișoara, ediția 2007, -premiulII la secțiunile Proză și Eseu; Colocviul Național Studențesc "Lucian Blaga", Sibiu,ediția 24-27 oct 2007 -premiul revistei "Dacia literară"; Colocviul Național de Literatură Română Contemporană, Brașov, ediția a II-a -mențiune; Sesiunea de Comunicări Studențești, Alba Iulia, 24-25 nov 2006 -premiul II;Sesiunea de Comunicări Studențești a Universității de Vest,Timișoara, mai 2007. Editor la "Lumini de gând", foaie studențească editată cu sprijinul ASCOR și inclusă ca supliment la "Credința străbună" și colaboratoare la: "Discobolul", "Credința străbună", "Gând românesc", "Vatra".
1 poezii, 0 proze
corina ionita
Corina Claudia Ioniță Dn: 01.01.1979, Timișoara Domiciliu: Galați Corina Claudia Ioniță – mamă, soție, artizan și scriitor. Începând cu anul 2012 își testează creativitatea ca artizan, având la bază o moștenire de familie – străbunicii de pe linia maternă având o firmă de pălării începând cu perioada interbelică, străbunica încheindu-și activitatea în jurul vârstei de 80 de ani. Scrisul, însă – tot moștenire de familie, întrucât mama ei scria poezii – este mai mult decât un hobby cu care cocheteaza încă din preadolescență. Debut literar. Înger sălbatic / Corina Claudia / Metamorfoze. Cu un simț al umorului rafinat, Corina Claudia Ioniță reușeșe să-l transpună intr-un poem de tip Haiku – Înger Sălbatic fiind volum de debut, autobiografic, bilingv de poezie și proză, colecția Metamorfoze, editura Limes – Cluj 2015. Antologie – Uni versuri, editura Axis Libri, Galați 2016 Poemele autoarei se pot regăsi și pe paginile web: Rețeaua literară, Negru...
11 poezii, 0 proze
IDioan daria
In Bistrita, unde m-am nascut, am terminat liceul, apoi in Cluj facultatea de Litere si Fotografia, dar cum tot teatrul imi placea mai mult, mi-am prilejuit o sedere de doi ani in Paris, in scopul cercetarii artelor spectacolului, la Institutul de studii teatrale al Sorbonei. Din 2008 traiesc din nou in Cluj, alaturi de noii mei vecini stranii, cu care impart o gradina.
7 poezii, 0 proze
Maruca Pivniceru
Școala centrală de fete, 1950, Facultatea de instalații - Institutul de Construcții București, 1956, ICAB - inginer mecanic șef și organizator de întâlniri cu parteneri străini, 1956 - 1967, IAPIT - Ministerul Turismului, 1967 - 1985, pensionară, peste 500 articole de presă publicate ca publicist colaborator la: Plai străbun, Cronica fundațiilor, Diplomat Club, Portal Măiastra Tg Jiu, etc. Cartea \"Doamne, ce Doamne!\", 2008, volum de interviuri cu personalități feminine de prim rang din diverse domenii de activitate din România. Membru club UNESCO,București, Membru Asociația de prietenie România - China.
5 poezii, 0 proze
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
Străbunii – întoarcere la rădăcini
de Silvian Costin
Pe prispă șade umbra La ușă bate vântul hoinar Ostenit se-așează șubred pe prag în așteptare Mărul cărunt aruncă petale-n fereastră Deschid încet pășind smerit ușa strigă trosnind răgușit lemnul...
Amintire de toamnă
de Mihaela Roxana Boboc
Eram cu tata în toamna lui 2002 prin coclaurile din Tulburea-Predeal Sărari. Afară o ploaie deasă îmbuiba pământul iar noi înaintam anevoie prin clisa groasă în cizme de cauciuc sparte, ținându-ne de...
Jurnalul unui trecător
de Mihaela Roxana Boboc
Ploaia se deșertase în picături de culoare pe albul margaretelor, luminate de un soare tomnatic târziu. Așezată pe treptele reci de piatră diformă, încheieturile ei se adânceau într-un ritm nervos pe...
\"Dumnezeu\", un epilog ratat!
de Fluerașu Petre
Credinta! Un subiect pe care l-am abordat in scrierile mele anterioare. Aceste lucrari au starnit fiecare in parte discutii, polemici, chiar izbucniri violente din partea interlocutorilor. Atunci eu...
compoziție cu forme biomorfe
de Anisoara Iordache
structuri biomorfe- piese ale unui puzzle cu reflexe stranii, explorează paradoxul “alegerii” în corespondență cu timpul și violența. “cred că publicul te poate ucide.”- a murmurat Marina. 2 deșert...
Aramă
de Adina Batîr
nu am decât un vas de aramă în care amestec până la transparență furiile cresc din frunte ca și când norii ar cădea colorându-mi fiecare umbra mă dor cireșele amare din ele storc suferința îngerilor...
Desenator
de felix nicolau
„Permiteți-mi să mai revin și să suferim uneori împreună” (Alfred de Musset, Confesiunea unui copil al secolului) Desenatorul deschide ușa – nu-i spune nimeni să n-o facă – scârțâitul se întinde de-a...
desen neanimat
de Ela Victoria Luca
nu s-a întâmplat nimic mai mult eu am coborât dintr-un tren noctambul ascultam cum cădeau stele pe rând și nu mai doream să merg de atunci prefer apăsarea pământului îmi las rădăcinile la poarta...
Rugă Albă
de Emydor Radoi
Rugă Albă Ion Druță Curăță-ne Doamne casa și masa, și duhul, și trupul, de toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile, așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă, un singur...
Rugă Albă
de Emydor Radoi
Rugă Albă de Ion Druță Curăță-ne Doamne casa și masa, și duhul, și trupul, de toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile, așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă, un singur...