"Soare ingropat" – 20144 rezultate
0.01 secundeMeilisearchSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
crisan teodora
O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..
3 poezii, 0 proze
soare
24 ani scriu de la 14 ani .vreau sa ajung scriitor romancier restul se vede in opera mea
21 poezii, 0 proze
Soare Roxana
Ziarista, nascuta la data de 16 aprilie 1978 la Buzau, absolventa a unei facultati de jurnalistica din Constanta.
1 poezii, 0 proze
soare andreea-stefania
studenta la litere anul II,pesimista, colerica si melancolica in egala masura, acompaniata in permanenta de propria-mi persoana
11 poezii, 0 proze
soare silviu denis
1 poezii, 0 proze
Soare Doina
absolvent liceu incadrat in serviciul public
2 poezii, 0 proze
Soare Ionut Mihai
3 poezii, 0 proze
Soare Stefan
1 poezii, 0 proze
ISABELA SOARE
18 poezii, 0 proze
Soare ingropat
de Istrate Rodica
Tacerile mele sunt lupte, Vise luate de ape, Cantul mi-e una cu plansul Si viata-mi se scurge-n groapa. Am dus la mormantu-mi o floare, Doua voi duce cand mor, Voi rupe raza din soare Si lumea va sti...
Terasa cărămizie
de Nicolae Popa
cărămizie terasa, cărămizie în amintirea cine știe cărui apus de soare îngropat sub masa unde îți depuneai în secret cocoloșul cleios al gumei de mestecat. trântești uneori păhăruțul (iritat că prea...
Are
de Lia Miruna Dumitrache
Izbitoare Ma taie in doua, o suta, o mie, un an de cioburi vara. (instinctiv si mecanic, ma straduiesc sa-mi para si-mi pare: bine. oare?) Cotropitoare, cicalitoare, iscoditoare… Iau pastile de soare...
Geo Bogza Cartea Oltului Cap.6 IZVORUL
de munteanu bogdan
IZVORUL A doua zi, soarele răsărind, cele dintîi raze ale lui cad pe Muntele Calului, fără să poată risipi totuşi, nici atunci, nici mai tîrziu, fantomele care-l populează. Ciudatul craniu de piatră,...
Pierdut in iarna
de Radu Bartos
Ochi-mi plouă Ce inima mă ninge Și udă vorbe reci Ca viforul din trupul meu Ce-ngheață tot Ce e ființă lângă mine Și în mine. Mă-nțeapă țurțurii pe dinăuntru Câte unul pentru fiecare, Toate ce-au...
caderea lui adam
de alex bâcu
eu îmi pescuiam mucalit veacul din rămășițe de ieri și azi când tu te-ai oprit în albia timpului, și m-ai momit să îți mai arunc o privire, doar atât, pe cuvânt. în meandrele izvorului se oglindeau...
visul îngropatului de viu
de Vasile Munteanu
1. mâini de cruci unghii de oase morți flămânzi cerșind lumină scorburi reci de brad îmbracă rădăcini ce n-or să vină n-or să vină niciodată nici groparii scriși în luturi frământând în palme frânte...
Soare negru
de Lie Marian
Inspir același praf de mucegai Ce se-nrădăcinează-n mine, Expir aceleași vorbe Care devin din ce în ce mai șterse. Simt inima care-ncepe Să bată asemeni unui pește Ce săturat de atât albastru A ieșit...
Nuvela femeii ingropate prematur
de Sally Leibovici
Desi nu stiu ce as putea scrie in aceste randuri ce probabil vor ramane undeva pe un raft, prafuite si uitate de lume, am o vaga presimtire ca eu trebuie sa deslusec toate misterele ce ma tortureaza...
popa soare
de alice drogoreanu
era un blues licăreau luminițe prin colțuri doar stăteam acolo toată lumea se pipăia într-un frison al necunoașterii palme febrile/ giugiuleală/ râsete ferestrele erau aburite era frumos mă bâțâiam...
