"Singuratatea moare" – 17209 rezultate
0.01 secundeMeilisearchnicula andra
just an ordinary kido *asta sunt..numai un inger pierdut intr-o tornada de amor, cu zambetul tandru si zborul usor *doar un suflet hain printre pulbere uitat *decat o ploaie plina de lacrimi de durere *un simplu tunet cu zambet de copil *o iubire ce asculta glasul pueril al mortii *singuratatea este moartea sufletului *only GOD judge ME!!
4 poezii, 0 proze
Spiridon Nicoleta Gabriela
Sunt o tanara preocupata de arta, de tot ce este frumos...Cel mai mare dusman al meu este timpul alaturi de neputinta mea de a-l controla.Exilul vietii mele ar fi singuratatea.Paradoxal totusi este faptul ca ma afund in ea pentru a ma regasi.Am scris multe poezii dar nu am avut niciodata curajul sa le public.Nu este vorba de o teama ca ar putea fi respinse ci pun totul in spatele delasarii.
2 poezii, 0 proze
Gabriel-Vincențiu Mălăescu
Născut în București la data de 12 februarie 1948. A absolvit Facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică, la Iași, în anul 1970. Debutează în 1969, în culegerea „Viori Moldave”, editată de Consiliul Județean al Sindicatelor Botoșani. Volume de poezii: - „Singurătatea din noi”, Editura LVS Crepuscul, Ploiești, 2010; - „Neștiutele pierderi”, Editura RawexComs București, 2011, ediție bilingvă româno-albaneză, în traducerea poetului Baki Ymeri; - „Pavilioanele umbrei”, Editura Amanda Edit, Sinaia, 2012; - „Templul nevăzut”, Editura Amanda Edit, 2012; - „Marea de vise”, Editura Armonii culturale, Adjud, 2013 Prezent în antologiile: - „Daimon din reflex”, Editura Prahova, 2011, a cenaclului „Atitudini” al Casei de Cultură – „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești, - „Trup și suflet”, Editura Amanda Edit, Sinaia, 2012, ediție bilingvă româno-albaneză, în traducerea poetului Baki Ymeri, - „Generația așteptismului, al treilea val, a șaptea poartă, a 11-a poruncă”,supliment „Vama...
134 poezii, 0 proze
Mihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
Dick Bulan
"Simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi"(E.Cioran) "Faptul ca exist eu dovedeste ca lumea n-are nici un sens"(E.Cioran) "Fiecare om poarta nu numai viata sa, ci si moartea sa."(E.Cioran)
6 poezii, 0 proze
Octavio Paz
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel "Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă" Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. Debutează în 1933 cu volumul de poeme Luna silvestre. Pleacă in Spania, unde se apropie până la identificare de cauza republicană din Războiul civil (reflexiile acestei experiențe apar în Spania, în 1937, sub titlul Bajo in clara sombra y otros poemas, anunțându-l pe marele poet de mai târziu. După o ședere la Paris se întoarce în Mexic, unde va înființa și edita mai multe reviste literare de renume (Taller, El hijo prodigo și, În anii '70, Plural). Influențat pe rând de marxism, suprarealism, existentialism, budism și hinduism, tema sa de predilecție este capacitatea de a-și depăși singuratarea existentiala prin dragoste, erotism și...
10 poezii, 0 proze
Andy Ludu
O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.
1 poezii, 0 proze
Victor Eftimiu
Victor Eftimiu (1889-1972) Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania - d. 27 noiembrie 1972) a fost un poet, dramaturg, povestitor, traducător și academician român. Victor Eftimiu a fost un poet, dramaturg român interbelic, autorul pieselor de teatru în versuri Înșir'te mărgărite, Omul care a văzut moartea, Cocoșul negru, Prometeu. A introdus teatrul poetic în România după modelul lui Federico Garcia Lorca în literatura spaniolă. Teatru Cocoșul negru Înșir-te mărgărite Prometeu Thebaida, Ringala, Dansul milioanelor Omul care a văzut moartea Inspectorul broaștelor Marele duhovnic Haiducii Parada Pană Lesnea Rusalim Strămoșii Crinul vieții Volume de versuri Poemele singurătății, 1912; Odă limbii române, 1958; Minciuni terestre, 1961; Poezii, 1964. Beletristică Kimonoul instelat
16 poezii, 0 proze
Nistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
Miron Scorobete
Miron SCOROBETE (1 mai 1933, Răchitova/Hunedoara). Poet, prozator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1957). Debut absolut în Almanahul literar, 1954. Volume: Manuscris, versuri, 1962; Fântâni, versuri, 1966; Drumul Gomorei, 1967; Ultima vânătoare de toamnă, versuri, 1969; Comoara din peștera scheletelor, 1969; Femeia venită din sus, 1971; Meduza, roman, 1976; Cu microfonul, dincoace și dincolo de Styx, 2 vol., în colab., 1979-1981; Povești din curtea mea, 1980; Trofeul, povestiri SF, 1980; Sus în satul de argint, versuri pentru copii, 1981; Marile vacanțe, 1984; Imperiul unei singurătăți, versuri, 1985; Scrisori din Isihia, versuri, 1987; Valahia în Cartea Genezei, studiu, 1996; Norul de martori, eseu religios, 2003; Dacia edenică (studiu interdisciplinar), 2006 Sub tipar: Libelula albastră. Poveștile Dianei și ale Marei; Codul lui Buonarroti. Roman ezoterico-digital. Teatru radiofonic difuzat la Postul de Radio-Televiziune Cluj: Pe culmea cea mai înaltă a Munților Carpați, Străinul...
2 poezii, 0 proze
Singuratatea moare
de Mihai Chilaru
Perechi de tineri danseaza in discoteca Si muzica imi imple amarul. Cer singuratatii oportunitati Sa nu ma lase in uitari. Tu iti sorbesti cafeaua in tihna Cu priviri tintite in gol. Ruga-mi muta te...
Cele 7 elegii ale tristeții
de catalin ioan vega
Pași mici alunecă din gânduri Din viață aleargă clipele flămânde După miracole căzute în taină. Ascuns de tristețe destinul Te învață taina de-a muri… Cât de ușor aleargă în decor Dansul muzelor urcă...
Great expectation
de alice drogoreanu
prea voalată singurătatea ei moare de foame în spatele ușii poartă pălării desuete le încearcă pe toate vagi aluzii la viața ei sentimentală ea își petrece cea mai mare parte a timpului singură nu...
ziduri
de Cioban Stela
ziduri plec la drum de-a lungul vieții și de-a latul nu pășesc dincolo de mine învelișul spectacolului a căzut oricum ziduri mi-au crescut în suflet evadez pe un câmp cu flori îmi iau câmpii mi-ai...
fără ecou
de viorel gongu
fără ecouri singurătatea albă se moare încet
REGRETE TARZII
de Ioana-Mihaiela Berti
Singurătatea din jurul meu mă doare Și-mi simt ființa cum încet dar sigur moare; Încerc să mă opresc dar lacrimi încă-mi curg O spaima nedescrisă aduce-n mine târziul amurg. Mi-e frică de oamenii ce...
fum
de Leonard Ancuta
știi, au fost femei care au încercat să mă transforme în fum și au fost femei care au vrut să mă prefacă în apă. tu însă ai puterea de-a face din mine electricitate căldură și foame. o așteptare de-o...
Singuratatea
de Aura Maria
SINGURATATEA Stau in infernul meu Un infern la singuratatii Si visez mereu Sa dau viata vietii. Nici un pic de vlaga Nici lumini nu se propaga Nici lumina nu apare Viata mea cred ca moare Vreau sa...
poetul nu moare
de Leonard Ancuta
adevărul e că poetul nu moare nici într-o înghesuială în trenul spre mare nici într-un schimb de focuri dintre două bande rivale nu moare nici de cancer nici măcar sinuciderea nu-l omoară el provoacă...
singuratatea
de Evangelina Licar
Dacă am încerca să definim conceptul de viață sau de moarte, ar fi practic imposibil. Am putea însă spune că acestea sunt două imensități paralele, ce se alternează întru a construi ciclul...
