"Sara pe deal" – 20307 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GBGeorge Boitor
S-a născut la 1 noiembrie 1934 în localitatea Supuru de Sus, județul Satu Mare, localitate în care își face studiile primare cunoscând groaza războiului care, de altfel i-a și schimbat cursul firesc al școlirii. Gimnaziul și-l face la Zalău, unde urmează cursurile unei școli medii tehnice de administrație economică, devenind absolvent în 1953. Urmează apoi la Satu Mare cursurile altei școli medii financiare, absolvite în 1954, fără să-și dea bacalaureatul. În anul următor frecventează cursurile altei școli tehnice cea de impegați la Satu Mare, luând diploma la Cluj. Lucrează în diferite funcții în unitațile C.F.R. de pe ruta Dej – Baia Mare.În perioada 1959-1961 se stabilește la Baia Mare. Anul 1959 este și anul debutului său literar, în revista Luceafărul, cu poeziile Sara și Poetul , moment în care se apropie de mișcarea literară de la Baia Mare, urmând perioada cea mai rodnică din punct de vedere creativ. Mutându-se la Câmpina, tot în C.F.R., demisionează în urma unei sancțiuni pe...
1 poezii, 0 proze
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
Bragos Bucurenci
N-am gasir nicaieri o biografie completa. Ofer un articol din publicatia \"Jurnalul de Vest\": Dragos Bucurenci e genul acela de produs antipatic al societatii de consum: ambalajul îti spune ce contine, dar nici macar vînzatorul nu-ti poate spune la ce serveste. E fabricat în Bucuresti, a fost depozitat central (citeste Tineretului si nu comenta) pîna la vîrsta majoratului, cînd s-a trezit transferat în interes de familie pe linia de demarcatie dintre Rahova si Ferentari. Dupa patru ani de tatonari reciproce cu cartierul, cu toate ca a avut o relatie excelenta cu vecinii si o toleranta dumnezeiasca pentru manea, si-a aranjat un virament si a aterizat pe raftul de deasupra Cinematecii, pe strada Eforie. În prelucrarea materiei prime, s-au folosit doua licee de la care a chiulit copios si doua facultati plicticoase pe care le-a întrerupt. La controlul tehnic de calitate i s-au aplicat masinal etichetele spalacite: informatica, Sava, filosofie, stiinte politice. Ultimele doua, cu...
0 poezii, 0 proze
EIEugen Ionesco
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...
15 poezii, 0 proze
PSPetõfi Sándor
Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă. Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea...
18 poezii, 0 proze
GTGeorge Topârceanu
George Topârceanu (1886 - 1937) Note bibliografice *21 martie 1886, București; +7 mai 1937, Iași. S-a născut la 21 martie 1886, la București. Era cel de-al doilea copil al soților Ion si Paraschiva Topârceanu. În 1893 a mers pentru prima oară la școală; una mărginașă din București. Ultimele clase ale școlii primare le-a făcut la Suici-Argeș, între anii 1895-1898. Tot atunci și tot la Argeș au avut loc și primele încercări literare. În 1898 se înscrie la liceul "Matei Basarab" din București de unde mai apoi, în 1901 se transferă la liceul "Sf. Sava". Adevăratul său debut literar se produce în 1904, la revista umoristică; "Belgia Orientului". Din 1905până în 1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele: "Duminica", "Revista noastră", "Revista ilustrată" și altele. Își incheie studiile liceale în 1906, după care se înscrie la Facultatea de drept, pe care însă nu o va termina. Anul 1907 îl găsește colaborator la "Viata literară si artistică", revistă condusă de George Coșbuc....
133 poezii, 0 proze
VNVelimirovici Nicolae
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
73 poezii, 0 proze
EVEpiscop Nicolae Velimirovici
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
11 poezii, 0 proze
ELEmil Loteanu
Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...
0 poezii, 0 proze
PȘPopescu Balaban Ștefan
Uneori mă întreb dacă sunt eu cel ce cântă la chitară, cel ce peste hopuri vrea să sară, sau cel ce se ascunde în cămară gândind că pe geam o să sară, doar să nu fie prins mâncînd dulceață goală, sau, sau... sunt eu cel ce gândește la cele ce altul le pățește?
34 poezii, 0 proze
Sara pe deal
de Mihai Eminescu
Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorind în fintine; Sub un salcim, draga, m-astepti tu pe mine. Luna pe cer trece-asa sfinta si clara,...
Sara pe deal
de Adrian Păunescu
Iese amurg dintr-o bataie de clopot caii culeg iarba din ultimul tropot, pasari adorm daca amurgul le-atinge, sus la izvor, sus la obirsie, ninge. Case cuprind sufletul zilnicei fringeri, oamenii...
Sara pe deal
de Cristian Tanasescu
Sara pe deal lui Eminescu, din departari Sara pe deal e o seara in tara mea draga Este o stare ce pe vecie ma leaga. Acolo sunt ape ce izvorasc de langa o stana Cin’ le-a vazut ar dori apoi sa...
De mult nu l-am visat pe Eminescu
de DAMIAN URECHE
Sunt oameni ce nu-l pot visa pe Eminescu, oricât s-ar strădui, și-ar vrea să-i vadă măcar sandaua într-un vis, sau pleata,-n care decembre plouă-n două cu zăpadă... Numai celor copii la suflet li...
Parodie
de ALEXANDRU OLTEAN
Mihai Eminescu Sara pe deal Parodie Sara pe deal, antena trimite spre cer Gânduri de dor, neantul le poartă stingher, Satu-i pustiu, aprinsă-i doar o lumină, Bitu-i deschis, oaspeti cați o să vină?...
buzele râului
de holobaca gheorghe
respir c-o aripă ce-nvinge fulgere spirale ce sapă privirea răstorn adesea fantasme-n vertij mă adorm cum Sara pe deal adoarme în fluiere pe buzele râului curg monoton chemări stinse în veștede...
Lui Eminescu
de Laurențiu Nelu Rădoi
Se scuturară teii de la poartă, Ce liniștită e "Sara pe deal", Și-alunecă pe-ntinse-aripi de soartă Nestins de-amurg, al gândului tău val. Prin vis, "La steaua" care-a răsărit, Luceafărul reface-o...
Sub teiul din Copou
de Ioan Grigoraș
„Menirea vieții tale e să te cauți pe tine însuți.” Mihai Eminescu - Mă ninge iar și îmi aduc aminte De versul tău, îl simt ca pe-un ecou Venit din univers să mă alinte, Trimis de un Luceafăr în...
Poeme haiku dedicate lui Eminescu
de ion untaru
pescăruș depunând o pană la statuia Poetului * mare bântuită de doruri: La steaua care-a răsărit * sirenă pe valuri căutând umbra Poetului * luna pe mare pescar lopătând - mai am un singur dor * după...
poeme haiku dedicate lui Eminescu
de ion untaru
pescăruș depunând o pană la statuia Poetului * mare bântuită de doruri: - La steaua care-a răsărit * sirenă pe valuri căutând umbra Poetului * luna pe mare pescar lopătând mai am un singur dor * după...