"Sadic par/impar" – 1922 rezultate
0.07 secundeMeilisearchSadâc Fatma
3 poezii, 0 proze
sadac fatma
Nascuta in comuna Baneasa intr-o familie da tarani cu cinci copii dintre care ea fiind cea mai mare, absolvit scoala primara si gimnaziala din satul Faurei si liceul Mircea cel Batran din Constanta. A debutat la varsta de 15 ani cu poezia " Stele ", la rubrica curierul literar din " Dobrogea noua ". A mai scris poezii in diferite publicatii ca: "Tomis", "Flacara", "Luceafarul"; "Hakses", "Karadeniz","Renkler", "Aykirisanat", "Kibatek Bulteni". In anul 1988 a debutat cu primul volum de poezii intitulat "Cantec pentru surasul papadiei" editura Litera-Bucuresti, care a fost comentat de prof. George Mirea in emisiunea "Viata cartilor" Radio-Bucuresti. Urmatorul volum de poezii a fost scris in limba turca intitulat "Oyun isigi altinda" editura Kanyilmaz- Izmir. Iubirea pentru cei mici a apropiat-o de universul acestora si astfel a scris in anul 2006 cartea de basme in limba turca intitulata "Yol" editura Etki- Izmir. A publicat in anul 2007 o traducere din limba turca in limba romana a...
2 poezii, 0 proze
GEGusa Monica Elena
M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?
16 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
AHAlena Haiduc
născută (27 octombrie 1966) în Capitală apoi zacută (era cînd prea frig, cînd prea cald, cînd de dat examene) dar rezolvate unele teme lumești: sădit un pom, făcut o casă apoi lăsat pe seama altora mai există și un pic de carieră prin crîng, dar cine mai ține socoteala în rest, om (bun)
35 poezii, 0 proze
IGIuliana Ghioca
Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.
18 poezii, 0 proze
MLMarius Lazarescu
Nu am citit decât cărțile pe care le-am mințit, nu am scris decât poemele pe care le-am înșelat. Nu am iubit decât femeile care m-au ucis pe-ndelete, nu am sădit decât copilul care m-a primit în el.
76 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
ESErdei Sergiu
Am trecut prin focul mocnit al infernului, prin povara indelungata a agoniei si suferinta necrutatoare care cu cruzime si-a infipt pumnalul in inima mea. In aceste poezii mi-am deschis sufletul au reusit sa aduca lumina si caldura in viata mea inconjurata de intuneric si clipe reci. In privinta talentului meu consider ca sunt o piatra neslefuita, nu ma pretind un poet, mai degraba un muritor de rand care vrea sa traga un semnal de alarma privind lumea perversa, insensibila, egoista, superficiala si sadica in care traim. Dupa cum afirma demult apusul mentor "Friedrich Nietzsche":"Nu exista bine si rau, adevarat si fals... iubire si ura ci doar reactii si contrareactii la nevoile personale". Personajul meu se identifica cu societatea actuala, dar totusi sunt in contrast cu ea fiindca m-am nascut in epoca gresita.
16 poezii, 0 proze
Sadic par/impar
de diana weisz
Ușa face valuri pe un fond albastru Cheile se întorc la origini Și butoanele așteaptă Te am pe undeva pe sub plapumă Dar fumul te ascunde Mi se asortează unghiile cu aeul din casă Cineva se joacă și...
Poveste
de JUSTINA BUTAROIU
Poveste Mi-a spus bunica o poveste Așa cum spune pe-nserat, Povestea celor patru fete Si-a marelui An-Impărat. Cum au rămas fără de mamă, Fără soție..tatăl lor, Sperând mereu,de bună seamă, S-aline...
Quo vadis
de Henryk Sienkiewicz
Vinicius catre Ligia: “Ai fost vreodata, scumpa mea, cu familia lui Aulus la Antium? Daca nu, atunci voi fi fericit daca am sa ti-l pot arata candva. Inca de la Laurentum, incep sa se insire pe...
Un Codice si o Trecere spre infinit a lui Mihail Crama
de Dragoș Vișan
Un Codice și-o Trecere spre infinit a lui Mihail Crama Mihail Crama (alias Eugen Enăchescu), important jurist al epocii postbelice dar si scriitor contemporan, a revenit in anul 2006 în atenția...
Despre dorinte
de Andrei Badea
M-am apropiat de banca veche pe care stătea bătrânul, mai degrabă din cauza oboselii, decât din dorința de a face conversație. Pe muchia orizontului, soarele dădea din picioare printre nori,...
Ulița lupilor - I I -
de Emil Iliescu
Când prin lucárna lăptoasă a dimineții se ridicară timizi plăcuții zori, Robert Craven aștepta lângă han, alături de un roib înșeuat. Era îmbrăcat într-o pelerină scurtă de postav ce împrumuta ceva...
Imponderabilul gând
de Valeria Haș
Singuri! Mereu singuri vom urca treptele colorate de anotimpuri. Le vom urca pâna la capăt, pentru că, ce este viața decât un urcuș solitar care ne-a fost scris în tipare? Ca o pedeapsă, sau ca un...
Cainele
de dorinMOLDOVEANU
- A’ cui e javra asta negră? - Nu-știu, a venit de câteva zile. Cred că nu are stăpân. O fi din alt sat? - Am văzut-o pe Catrina lu’ Soare hrănindu-l. Poate-i al ei. - Și bunică-mea i-a dat de...
Mizericordie VI
de Cătălin Ionașcu
Nu fugi, omule, ca n-am terminat A ta purtare aberanta de criticat. De ce esti sadic? Eu am mii de cuvinte Ce pot fi asternute sa ma tii minte. Poezia e arma mea in razboaie mute Si versul e glontul...
Zig-zagul iubirii
de razvan rachieriu
Noaptea, iubirea devenea un șarpe care cânta cu colții la harpe și înghițea cârtița unui sentiment orb îți puneai în păr pene de corb pentru a ascunde blondul ruginit de păcate și ochii de cafea...